Cum de a ajuns pachetul majoritar de acţiuni la Oltchim să fie adjudecat de un om a cărui bonitate este cel puţin îndoielnică? Aceasta este cred cea mai importantă întrebare la care actualii guvernanţi trebui să răspundă.
Liberalul Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, a catalogat licitaţia pentru Oltchim drept o "farsă". "Faptul că licitaţia a putut avea un pretendent ca Dan Diaconescu nu e, până la urmă, vina lui. El face ce ştie să facă, adică să vândă iluzii celor care sunt dispuşi să le creadă. Nu înţeleg, însă, cum de licitaţia nu a avut unele condiţii care să evite o astfel de situaţie. Dacă mergi la alimentară, fiecare cârnat are preţul lui. Plăteşti şi pleci cu el. Nu te întreabă nimeni cine eşti, mai ales că, în scurt timp, cârnatul va sfârşi într-un cazan cu fasole sau în sfârâitura unei tigăi. Oltchim nu este, însă, un cârnat. Nu poţi să-l dai oricui, numai pentru că zice că are bani să-l cumpere", a scris Vosganian pe blogul personal. Fostul ministru are perfectă dreptate. Nu este insa singura concluzie ce poate fi trasa. Vinovati de acest circ ieftin sunt actualul ministru al Economiei, Daniel Chiţoiu, şi şeful Oficiului pentru Participaţiile Statului şi Privatizare în Industrie (OPSPI), Remus Vulpescu. Daniel Chitoiu este nimeni altul decât liberalul lăsat de Crin Antonescu la cârma PNL, cât timp a fost preşedinte interimar. Omul său cel mai de încredere. Oficiul pentru Participaţiile Statului şi Privatizare în Industrie (OPSPI) este în subordinea directă a lui Chiţoiu.
De la Remus Vulpescu am aflat că Dan Diaconescu a depus la OPSPI un document, prin care dă asigurări că dispune de fondurile necesare pentru a achita suma licitată pentru pachetul majoritar. Mai mult, Diaconescu a avut şi o "scrisoare de confort" din partea băncii cu care lucrează, care nu demonstreaza neaparat că patronul OTV este solvabil. Sunt suficiente aceste documente? Nu. Autorităţile statului erau obligate sa solicite "părintelui Elodiei" documente prin care să demonstreze că spune adevărul, că are banii necesari? Cu siguranta. S-a bazat Vulpescu doar pe cuvântul, fie el şi scris, al lui Dan Diaconescu? Daca da, e o greseala impardonabila. Patronul OTV s-a lăudatla un moment dat că banca sa este dispusă să-i asigure o linie de credit cu care să cumpere acţiunile la Oltchim. A depus Diaconescu vreo hârtie în acest sens? I-a cerut-o Remus Vulpescu? Dacă nu, este grav. Nici Daniel Chiţoiu, ministrul Economiei şi şeful Şefului Privatizărilor, nu şi-a luat masuri de precautie in privinta lui Diaconescu. De aceea, cei doi sunt primii responsabili in cazul unui fiasco, ce se contureaza tot mai evident. Victor Ponta l-a avertizat pe Chiţoiu, inca din 5 septembrie, că este direct responsabil pentru succesul privatizării Oltchim. Daca va fi un esec, ministrul trebuie sa raspunda politic. Crin Antonescu a anuntat deja ca nu se pune problema sanctionarii lui Chiţoiu, in ciuda numeroaselor critici venite chiar si de la colegii sai de partid. Atitudinea lui Antonescu va duce la tensionarea relatiilor din USL, avand in vedere ca Victor Ponta nu pare dispus sa-si asume alaturi de liberali esecul. Într-o ţară cu o guvernare responsabilă, autorităţile statului, OPSPI şi Ministerul Economiei, ar fi trebuit să ceară dovezi incontestabile asupra bonităţii "senzaţionalului", înainte de a-l declara câştigător al pachetului majoritar la Oltchim. O verificare ante-factum a lui Dan Diaconescu era mult mai eficientă decât o amenintare cu puşcaria, proferata de Victor Ponta. Este suspecta graba cu care OPSPI l-a declarat castigator pe Dan Diaconescu. De ce i-a fost acceptata oferta dupa expirarea termenului legal. Mai mult, FMI i-a transmis lui Remus Vulpescu că nu trebuie să vândă cu orice preţ. De ce l-a anuntat OPSPI pe Dan Diaconescu drept câştigător al pachetului majoritar de actiuni? A facut OPSPI un joc politic? I-a dat actiunile mizand pe faptul ca nu are bani si, astfel, isi poate rupe gatul?
Premierul Victor Ponta ar fi trebuit sa intervina in momentul in care a vazut ca subalternii sai nu dau niciun semn ca pot sa-l opreasca pe Dan Diaconescu sa participe la licitatie. Nu a facut-o, semn ca lui Ponta i-a convenit ca patronul OTV se face de ris. Ponta este direct interesat ca Dan Diaconescu să se dezumfle electoral, pentru ca acesta rupe şi din electoratul PSD. Daca nu va veni cu banii, daca electoratul PP-DD va ajunge la concluzia ca numai gura e de el, cariera sa politica primeşte o lovitura de gratie. De altfel premierul s-a grabit sa anunte eşecul achizitionarii pachetului majoritar de actiuni de catre Dan Diaconescu, deşi termenul de 10 zile nu a expirat, pentru a poza el in salvatorul angajatilor de la Oltchim, dezamagiti de Dan Diaconescu.
In contrapartida, PNL are foarte mult de pierdut in planul imaginii, de pe urma scandalului Oltchim. Premierul Victor Ponta pozeaza in salvator, in timp ce liberalul Daniel Chitoiu, protectorul sau Crin Antonescu sau vor fi perceputi drept responsabili pentru ingroparea Oltchim. Asa ii va vedea electoratul de stanga al USL. Cel de dreapta, liberal, ii va percepe ca pe niste politicieni incapabili sa duca la bun sfarsit o privatizare atat de importanta, ca pe niste exponenti impotenti ai liberalismului economic. Daca acest combinat va da faliment in cele din urma (si sunt mari sanse sa se intample acest lucru) va fi aproape exclusiv esecul PNL. Nu in ultimul rand, vanzarea pachetului majoritar de actiuni Oltchim catre un investitor privat ar insemna accesul acestuia la documente, ce ar putea scoate la iveala ingrengatura de interese oneroase, patronate in 20 de ani de fostul director Constantin Roibu. Un acţionar majoritar privat ar comanda un audit independent, care ar deconspira toate matrapazlâcurile mafiei care a capusat Oltchimul. Este de notorietate faptul ca acest combinat a fost o vaca de muls pentru toate partidele. Aflarea adevărului ar face zile negre multor politicieni si ar da serios de lucru procurorilor. Din aceasta perspectiva, falimentul este o soluţie mult mai convenabila decat privatizarea. Un combinat mort, se duce în groapă cu multe dintre contractele oneroase semnate de-a lungul vremii.