Anul 2017 a fost un an fără prea mari transformări: proteste, aceleași condamnări nedrepte, decizii ale Curții Constituționale netranspuse și coduri abuzive, încă nemodificate.
Toate categoriile sociale licențiate au avut de suferit, căci au fost trimise în judecată ori condamnate armate de funcționari care nu au știut să interpreteze legile la fel de bine ca procurorii, fapt ce reprezintă abuz în serviciu... numai în România. Primari, prefecți, miniștri, judecători, polițiști, angajați guvernamentali sau ai administrației locale au devenit victime, și în acest an, ale abuzivului articol care reprezintă „Raiul” procurorilor DNA - abuzul în serviciu cu folos pentru altul. Rețeta e simplă: se stabilește „ținta”, se caută documente semnate de ea în carieră și toate devin necorespunzătoare și aducătoare de „beneficii pentru altul”. Practic, infracțiunea e construită de anticorupți cam așa: funcționarii se duc la serviciu urmărind să îmbogățească niște cetățeni despre care nici măcar procurorii nu afirmă că i-ar fi cunoscut sau că i-ar fi văzut vreodată în viața lor. Da, aceasta este fapta de „corupție” pe care haștagienii o consideră „furt” și zbiară prin piețe (nelegal, desigur, căci nu au autorizație) că trebuie menținută ca atare în legislația penală, în pofida deciziei Curții Constituționale care a stabilit în urmă cu peste un an și jumătate că este neconstituțională. Apoi cer autostrăzi, spitale, școli, fonduri europene, pentru care să semneze acei funcționari nepricepuți pe care îi vor înfiera prin piețe imediat ce le va veni rândul pe listă. Funcționari, nu semnați pentru nicio autostradă, pentru niciun fond european dacă nu se modifică legea, căci nu „se” merită!
Și nu doar această marotă, ce a proliferat împotriva funcționarilor în epuiza(n)tul an 2017, a adus nenorociri, ci și restul categoriilor profesionale și-au luat porția lor de cătușe pe nedrept: avocați denunțați din pușcării de clienți, cu dosare scrise de ”portocali” care au „paradit” cetățeni pentru că îi înjuraseră în urmă cu 10 ani sau pentru că nu le-au permis să le hărțuiască nevestele.
Medicii, deveniți mulți dintre ei diasporeni din lipsa banilor și a condițiilor din spitale, au avut și ei parte de un mediu „propice” de dezvoltare: cică unii dintre ei și-au permis să meargă pe la congrese internaționale și apoi să prescrie tratamente de cancer sau pentru cine mai știe ce boli, care nu corespund celor pe care procurorii DNA le cunosc... mult mai bine. Alții au făcut operații „necorespunzătoare” pe la oase, rinichi sau cine mai știe ce organe ale corpului uman, al căror tâlc, desigur, numai un procuror are capacitatea profesională să îl cunoască. Că doar el, procurorul, dacă nu ar fi așa ocupat cu asanarea morală a societății i-ar învăța pe toți medicii și farmaciștii ce operații și ce tratamente să prescrie, la fel cum și pe funcționarii „necorespunzători” îi reeducă prin ani grei de pușcărie, învățându-i, în tot acel timp, prin rechizitorii sau hotărâri cu copy/ paste cam cum trebuiau să interpreteze legea.
Nici oamenii de afaceri români nu au fost neglijați de „anticorupți” în anul ce a trecut: ei au fost fie complici ai funcționarilor abuzivo-nepricepuți în interpretarea legii, fiind la fel de afoni la așa un „meșteșug”, fie și-au greșit calculul taxelor către stat, alături de contabilii lor, „habarniști” în această materie, comițând astfel toți, șefi și subordonați, evaziune fiscală. Toți, de la vlădică la opincă, au făcut potecă pe la sediile ”anticorupților” sau au luat deja calea pușcăriilor: nimeni nu se pricepe la nimic în niciun domeniu în această țară, cu excepția „anticorupților”... iar asta, desigur, reprezintă fapte penale grave, intenționate, descoperite după ani mulți ani.
Tuturor acestor ”corupți de conjunctură”, dar și avocaților lor ori judecătorilor pe care se străduiesc să îi timoreze, prin sedii de parchete sau prin săli de judecată, li se țin lecții de interpretare a legilor civile, ori de medicină, evaluare, contabilitate, arhitectură, topografie, sau cine mai știe ce domenii tehnice din te miri ce profesii pe care „inculpații” nu le-au știut prea bine... și uite așa au devenit cifre statistice aducătoare de medalii. Cum cine le ține lecțiile? Procurorii plătiți regește din bugetul public... oare pentru asta? Și poate pentru că au pierdut vremea și au studiat atât de bine alte domenii pe care le „predau” cu aroganță și suficiență tuturor celorlalți au neglijat niște domenii care le-ar fi putut fi de mare folos și lor, dar și poporului abuzat: niște drept penal și procesual penal... care nu le-ar fi stricat chiar deloc!
Anul 2018 va fi anul Parlamentului ... sau nu va mai fi deloc.