Azi, 6 mai 2024, se împlinesc 34 de ani de la primul Pod de Flori care a unit oamenii de pe cele două maluri ale Prutului în 1990 și care a fost un Pod al libertății și al „căderii” zidului dintre neamuri.
Maia Sandu: „Azi conexiunea noastră cu România este firească și puternică, iar podurile s-au transformat din ziduri în căi de legătură”
Foto Mihai Potârniche: 6 mai 1990. Podul de flori!/Pagina de Facebook/Alecu Reniță
Cu această ocazie Președinta Maia Sandu a venit cu un mesaj: „Înainte de anii ‘90 erau rupte de un râu familii întregi, rude, prieteni, o întreagă cultură, iar podul dintre Republica Moldova și România era, de fapt, un zid. Azi conexiunea noastră cu România este firească și puternică, iar podurile s-au transformat din ziduri în căi de legătură”.
Șefa statului moldovenesc a menționat că, în prezent, ne unesc cu România șase poduri funcționale, un pod de pontoane construit recent la Leova-Bumbăta și altele două reparate de curând. La fel, Republica Moldova exportă în România produse în valoare de peste 1.4 miliarde de dolari, peste 35% din toate exporturile. România este principalul investitor și partener comercial al nostru, partenerul cu care construim conexiuni și în sectorul energetic și de gaze. Vorbim la telefon la același tarif pe ambele maluri ale Prutului.
Maia Sandu: „Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene”
„Azi trec Prutul nu doar flori, ci oameni, produse, donații, expertiză, energie electrică, apă potabilă, investiții și proiecte culturale. Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene și ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată și că cetățenii noștri vor avea același nivel de viață, venituri și libertate de circulație ca toți cetățenii Uniunii Europene”, a punctat Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Românismul din Basarabia nu a pierit nici după jumătate de secol de cortină de fier pe Prut
„S-a văzut în lumea întreagă că, și după jumătate de secol de cortină de fier pe Prut, de propagandă, de „inginerie” etno-culturală sovietică, de construire a unui „popor deosebit” și a unei limbi „independente” de cea română, românismul din Basarabia nu a pierit, s-a văzut că sentimentele de frăție strivite sub șenilele tancurilor rusești au reînviat ca iarba în primăvară, după primele ploi și raze de soare”, remarcă analistul politic, Nicolae Negru.