Magnetul lui Newton Disperarea crescândă cu care omul modern trăiește clipa este invers proporțională cu credința în viața de apoi, în Înviere și, până la urmă, în Dumnezeu.
Deși Acesta a avut grijă ca, în timpul trecerii Sale pe pământ să lase suficiente și puternice semne. Evangheliștii relatează trei învieri din morți (în afară de a Sa proprie) pe care Iisus le-a făcut în cei trei ani de misiune. Una dintre ele este pomenită duminica aceasta, a XX-a după Rusalii, cea a Fiului văduvei din Nain.
***
Odată, niște studenți l-au întrebat pe Isaac Newton cum de el, un om atât de învățat, poate crede în învierea morților cu trupul la Judecata de Apoi. Cum crede că ar putea fi posibil ca miriadele de particule în care se spulberă cadavrul unei persoane ar putea fi adunate și rearanjate la loc. Newton a luat un pumn de nisip, l-a pus pe masa laboratorului său, l-a amestecat cu niște pilitură de fier și apoi le-a cerut studenților să despartă fierul de nisip. „Așa ceva este imposibil!”, au zis ei. Newton a zâmbit și a luat un magnet cu care în câteva clipe a extras particulele de fier din nisip. „Dacă eu pot face așa ceva, atunci și El, care a făcut lumea și oamenii, trebuie să aibă un magnet cu care să adune la sfârșitul vremurilor toate particulele corpului nostru și să-l învie!”