Celebritatea la vârste fragede are uneori urmări teribile, Dacă Macaulay Culkin a avut probleme mari cu drogurile, copilul-minune al cinematografiei italiene a intrat într-o belea și mai mare- a pus bazele unei grupări teroriste.
Fiu al unui prezentator de televiziune, Giuseppe Valerio Fioravanti (Giusva) a început să joace în filme încă din primii ani de viață. Serialul "La Famiglia Benvenutti" l-a transformat peste noapte în cel mai cunoscut băiețel din Italia. Fratele său, Cristiano, avea însă cu totul alte preocupări.
La vârsta de numai 13 ani s-a alăturat unei mișcări de tineret apropiate de neo-fascism și a început să participe la confruntări de stradă cu forțele de stânga, mai ales cu militanții comuniști. Ca să-l protejeze, spune Giusva, a intrat și el în politică. Disperați, părinții l-au trimis în America să studieze.
La întoarcere, Giusva joacă din nou, de data aceasta în comedia erotică "Grazie nonna". De la filmele în care se hârjonea cu bone apetisante, trece însă la lucruri grave.
În 1977, tânărul actor în vârstă de 19 ani este acuzat de atac și primește 40 de zile de închisoare pentru că deține un pistol. Renunță și la actorie și la studiile universitare ca să intre în armată. Ajunge însă rapid în fața curții marțiale după ce o cutie plină cu grenade dispare în timp ce era de gardă. E condamnat la câteva luni de carceră într-o închisoare militară.
Când scapă, întâlnește o adolescentă la una dintre reuniunile Mișcării Sociale Italiene, un partid considerat neo-fascist. Cei doi se îndrăgostesc, dar Francesca Mambro nu e femeia care să-l facă pe Giusva să se integreze. Italia e într-o perioadă de lupte politice sângeroase, iar mulți dintre camarazii ei au fost uciși sau se afla deja în închisoare.
Francesca e martor ocular când unul dintre prietenii ei e împușcat mortal de un căpitan de carabinieri, în timpul tulburărilor care au urmat asasinării de către comuniști a nu mai puțin de 3 membri ai Fronte della Gioventu, organizația de tineret a Mișcării Sociale Italiene.
E momentul în care cei doi decid să pună mâna pe arme împotriva establishment-ului politic. După cum lasă să se înțeleagă și numele grupului, Nuclei Armati Rivoluzionari, Fioravanti voia să dea un exemplu tuturor celulelor de dreapta să pornească o rebeliune armată.
Primul asasinat a avut loc în timp ce Giusva își făcea serviciul militar. În septembrie 1977, un militant de stânga este împușcat mortal. A urmat asasinarea mai multor polițiști bănuiți de violențe și torturarea deținuților politici, a unui magistrat, dar și a unor camarazi bănuiți de trădare.
Cea mai grea acuzație, pe care însă membrii grupului o neagă până în zilele noastre este însă implicarea NAR în masacrul din gara centrala din Bologna. În data de 2 august 1980, 85 de oameni și-au pierdut viața și 200 au fost răniți după ce o bombă cu ceas, ascunsă într-un aparat de aer condiționat, a explodat în sala de așteptare.
Puterea dispozitivului a fost atât de mare, încât clădirea a fost distrusă aproape total, iar tavanul s-a prăbușit mărind numărul victimelor. Câteva zile mai târziu, ziarele comuniste si premierul creștin democrat Cossiga au aruncat vina ataculuii asupra neo-fasciștilor.
Agentia ANSA a anunțat că un membru NAR a revendicat telefonic atacul. Mai târziu s-a dovedit însă că era vorba de un fals. Pe numele lui Giusva Fioravanti și a iubitei sale Francesca Mambro au fost emise mandate de arestare. Nu erau însă singurii militanți căutați de poliție. Alți 28 de neo-fasciști au primit mandate.
* * *
Bonnie și Clyde ai Italiei sunt prinși după lupte grele cu forțele de ordine. În februarie 1981, Giusva este grav rănit într-un schimb de focuri cu forțele de ordine și arestat. Două luni mai târziu, cade și fratele său, Cristiano, care s-a pus rapid la dispoziția autorităților ca martor al acuzării.
În ceea ce o privește pe Francesca Mambro, și ea a fost grav rănită într-un schimb de focuri cu poliția în timp ce încerca să jefuiască o bancă. Procesul a început abia în 1987. Fioravanti și Mambro și-au recunoscut vinovăția pentru asasinate, dar au negat orice fel de implicare în masacrul de la Bologna.
Ancheta, presărată de numeroase ilegalități din partea magistraților- suspectați că ar fi plasat chiar probe incriminatoare- nu a reușit să demonstreze mare lucru.
Declarațiile contradictorii ale lui Fioravanti, trădarea fratelui său Cristiano, care a colaborat deplin cu poliția, și martorul cheie, un personaj din lumea interlopă apropiat de celebra lojă Propaganda Due, au făcut însă ca Giusva și Francesca să fie condamnați inclusiv pentru atacul cu bombă.
După un lung proces, Bonnie și Clyde ai Italiei au fost condamnați pe viață. Au fost însă eliberați în anii 2000 și continuă să nege și acum implicarea lor în masacrul de la Bologna.