Miercuri, 13 septembrie 2017, în pauza de publicitate a unei emisiuni fără istorie, una dintre acele multe emisiuni numite talk-show-uri, prin care televiziunile de știri umplu spațiul obligatoriu de emisie, în studioul B1 TV, a avut loc un incident.
În termenii unui proces-verbal întocmit de un milițian de pe vremuri, azi polițist cu cont pe Facebook, numitul Mirel Palada l-a agresat fizic pe numitul Mihai Goțiu, la capătul unor altercații verbale.
Redusă la ceea ce este – un fapt omenesc –, întîmplarea de miercuri seara se transcrie astfel: Între doi bărbați (dezbaterile privind Scandalul au trecut sub tăcere faptul că Mihai Goțiu nu e o Ileana Consînzeana care n-a cunoscut păcatul originar, ci ditamai bărbatul, ba chiar, văzut din afară, bine clădit) a avut loc un schimb de cuvinte mai dure. La un moment dat, unul dintre ei s-a îndreptat spre celălalt și i-a administrat un pumn. Celălalt n-a reacționat, cum se întîmplă de obicei în lumea bărbaților, dîndu-i și el un pumn sau măcar un picior. A rupt-o la fugă. Nu știm dacă Mirel Palada ar fi fugit după el. Sigur e că prin intervenția oamenilor de ordine de la B1 TV incidentul s-a încheiat doar cu o buză zdrelită și o zgîrăietură pe picior a victimei.
N-au fost ca în finalurile shakespeare leșuri care să umple podeaua, n-au fost barzi care să cînte victoria lui Mirel Palada. Ca să nu mai spunem că totul s-a încheiat fără ca domnița Nadia Ciurlin, martoră la turnir, să scoată din sutine un trandafir ca să-l arunce, dîndu-și ochii peste cap, cavalerului Mirel Palada. Ce mai încolo și încoace, în sine, incidentul nu merită nici măcar osteneala unui proces verbal din partea unui agent din Poliția locală. Ca acesta sînt mii în România, unele avînd drept rezultat ologirea victimei pe toată viața, dacă nu chiar transformarea în cadavru. Dacă cei doi ar fi fost din altă lume decît cea politică, incidentul s-ar fi rezolvat prin împăcarea părților la un pahar de vin sub protecția neamurilor și vecinilor. Dacă eram în lumea din Nașul, Famiglia lui Mihai Goțiu ar fi ordonat asasinarea și îngroparea într-un picior de pod a lui Mirel Palada. Dacă am fi fost în lumea din Urzeala tronurilor, Casa Goțiu ar fi ridicat la luptă tot Sudul împotriva Casei Palada. Casa alada ar fi ridicat și ea la luptă tot Nordul. Și astfel s-ar fi declanșat un nou război pe teritoriul celor 7 Regate, cu arderi de viu, jupuiri, gîtlejuri retezate de sabie, cu incendieri de case, cu violuri în colectiv, cu neamuri luate în captivitate de o parte și de alta, cu noi împrumuturi la Banca de Fier, la care ar fi participat Mama Dragonilor, Nepătații, Sălbaticii, Fii de al Doilea, tîrfele din toate bordelurile și nu numai, Cîinele, Muntele, Rondul de noapte, totul sfîrșind cu invazia Umblătorilor albi. Sîntem însă în România, țara din care Caragiale și-a extras nemurirea artistică. Prin urmare, un incident de mahala s-a transformat într-un Scandal politicomediatic. Fără a realiza un moment penibilitatea situație, Mihai Goțiu a făcut turul televiziunilor de știri fălindu-se cu buza ruptă și demascînd faptul că înregistrarea camerelor de vederi a trecut cu vederea faptul c-a fost dat și cu capul de masă. Pentru a fi desăvîrșit în penibilul fără margini, Mihai Goțiu a depus plîngere de ultraj. Care va să zică Mirel Palada nu i-a dat un pumn unui bărbat care-l făcea nesimțit, ci ditamai vicepreședintelui Senatului.
Despre presă n-are rost să mai vorbesc. În timp ce prin comentarii toată lumea deplîngea incidentul, invocînd degradarea vieții noastre publice, în realitate, toată lumea s-a bătut să reproducă pînă la greață momentul de cafteală. Cafteala de mahala a intrat rapid în mașinăria politrucistă de produs neghiobii din credința că ele aduc capital electoral.
PNL, marele partid de Opoziție, cel care pretinde că vrea să guverneze România, a făcut din ea problema numărul unu a României lui 2017. La o conferință de presă, Ludovic Orban, președintele partidului, acuzat PSD c-a pus la cale cafteala de la B1tv, în cadrul unui plan mai vast de snopire în bătaie a Opoziției de către Putere. În această perioadă Ucraina a interzis prin lege învățămîntul în limba română, apar de la o zi la alta dezvăluiri scandaloase despre spionarea populației de către SRI în numele Siguranței naționale, România cumpără armament de 5 miliarde de dolari, state din Occident ne-au anunțat să ne luăm rămas bun pentru totdeauna de la spațiul Schengen. Și liderul principalului partid de Opoziție, cel care se pretinde de pe acum a fi premier, consacră o întreaga conferință de presă unui incident de mahala, dîndu-i conotațiile halucinante ale unei confruntări politice între Stînga și Dreapta? Potrivit lui Ludovic Orban nu Mirel Palada i-a dat un pumn lui Mihai Goțiu, ci PSD. Și nu Mihai Goțiu s-a ales cu buza ruptă, ci întreaga Opoziție! E o noutate politizarea caftelei de maidan? Firește că nu.
Cu ceva timp în urmă, sub titlul un Proces politic amoros am publicat un eseu despre un moment caragialean asemănător din Istoria politică a României.
Constantin Bacalbaşa povesteşte în Bucureştii de altădată. Volumul II, 1878-1884, o întîmplare din epoca României Mici. Pe 26 mai 1882, Nicolae Blaremberg, în vîrstă de 45 de ani, e lovit de către brigadirul de Călăraşi, George San Marin. Agresorul avea 23 de ani. C. Bacalbaşa susţine că „era un om de o putere atletică, trecea drept unul dintre cei mai tari oameni din lume şi mai ales omul cu fizicul cel mai estetic”. George San Marin, „Omul cel mai tare din lume”, caporal în escadronul de Călăraşi – Ilfov, avea o soră măritată, Stoicescu. Potrivit mărturiei din faţa judecătorului de instrucţie, d-na Stoicescu, „una din rarele frumuseţi ale Bucureştilor”, s-a pomenit într-o zi cu o ştafetă de la N. Blaremberg în vederea unei întîlniri amoroase. Purtătoarea mesajului se numea Anica Scorţeanu şi fusese femeie în casă la mama junelui înamorat. Fidela sau, vorba lui Caragiale, „fideaua” doamnă Stoicescu, s-a plîns fratelui de propunerea indecentă. Ce face tînărul George San Marin, despre care Telegraful din 5 iunie 1882 scrie că la expertiza medicală „cu o singură mînă a ridicat de jos pe d. dr. Romniceanu?” O bate de o rupe pe codoașă, după care îi taie părul.
Stîlcirea bietei femei e un mizilic pentru bravul caporal (interesant e că sora, deşi doamnă din lumea mare, a asistat impasibilă la scenă!). Mai are suficientă energie să se ocupe şi de pretendent. Pe 26 mai 1882, în timp ce N. Blaremberg se afla în trăsură pe şoseaua Kiseleff, George San Marin se năpusteşte asupra lui şi după ce-i zice Uită-te-n ochii mei, pezevenghiule! îi „dă mai multe lovituri cu pumnul în cap şi piept”, zice Românul din 28 mai, care conchide: „Deplîngem acest fapt din toate punctele de vedere”.
Cei implicaţi făceau parte din lumea bună, dar mai ales din lumea politică. N. Blaremberg era unul dintre cei mai înverşunaţi lideri ai Opoziţiei Unite. Evident, împotriva Partidului Naţional Liberal, după ce fusese membru la fel de înverşunat al acestui partid. Sora „herculionului” era măritată cu liberalul C. Stoicescu. Fruntaş al PNL, aflat la putere, Constantin Stoicescu va fi ulterior va fi ulterior de şase ori ministru în guvernul liberal.
Opoziția vede în incident un fericit prilej de a administra un ghiont Puterii. Nicolae Blaremberg primește telegrame de sprijin de la liderii Opoziției care condamnă „odiosul atentat”.
Urmează un proces de răsunet, deoarece Opoziţia vrea să-l implice şi pe C. Stoicescu în afacere. La vremea respectivă, un asemenea proces era un spectacol gratuit. De aceea cauza se judecă nu la tribunal, ci în sala Teatrului Odeon, „amenajată atunci special”. Potrivit presei timpului, procesul a durat patru zile, din 9 pînă în 13 septembrie 1882. De o parte şi de alta fiind avocaţi cu funcţii politice, el s-a transformat într-o dispută Putere-Opoziţie. Pentru N. Blaremberg au pledat printre alţii: George Vernescu, proprietar al actualei Case Vernescu, liderul Partidului Liberalilor Sinceri, de trei ori viitor ministru, N. Fleva, viitor primar al Capitalei, viitor ministru de Interne, Dimitrie Gianni, fost şi viitor ministru de Justiţie, iar pentru cuplul San Marin – C. Stoicescu, Take Ionescu (supranumit şi Guriţă de aur), viitor primministru. La Fond, George San Marin ia doi ani închisoare şi 2.000 amendă, C. Stoicescu, trei luni închisoare. Anişoarei trebuie să i se dea 1.000 de lei despăgubiri. Părţile fac apel. Dezbaterile durează patru zile (în noiembrie 1882), pentru N. Blaremberg venind în ajutor şi Alexandru Lahovary, fondator al Partidului Conservator, de patru ori viitor ministru, autor de versuri. Sentinţă definitivă: C. Stoicescu, achitat, George San Marin, doar un an închisoare; N. Blaremberg se pricopseşte cu 1.000 de lei despăgubiri, iar codoa- şa doar cu 300. Nu e ca-n Urzeala Tronurilor. E ca în Caragiale!
N.B. Duminică, dimineața, Caragiale, care se culcase ostenit de cît a fost folosit în Scandalul Cafteala de la B1tv, a fost trezit din somn și pus din nou la lucru.
Deputatul PNL Marin Anton s-a plîns că PSD-istul Nicolae Bădălău i-ar fi dat pumni și palme la o nuntă și, ceea ce mai grav, cumplit chiar, l-ar fi înjurat de „măicuța mea”.
La acest nou Scandal prin care PNL, în criză de idei sub conducerea mandolinistului Ludovic Orban, vrea să cîștige ceva gologani electorali, prin imaginea de partid snopit în bătaie de către Putere, noi nu putem face altceva decît să reproducem primele rînduri din celebra schiță a lui Caragiale, Telegrame: „Onor. prim-ministru Bucureşti. Directoru prefecturi locale Raul Grigoraşcu insultat grav dumnezeu mami şi palme cafinè central. Ameninţat moarte. Viaţa onorul nesigure. Rugăm anchetat urgent faptu. Costăchel Gudurău avocat, aleg. coleg. I, fost deputat.”