Invitatul emisiunii moderate de Dan Andronic a fost ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. Șeful diplomației române a subliniat importanța geostrategică a bazei de la Deveselu, parte a viitorului scut antirachetă al NATO, a vorbit despre criza ucraineană și reacția instituțiilor occidentale în acest dosar difi cil și a reamintit așteptările României, dar și ale UE, de la viitoarea conducere a Republicii Moldova.
- Dan Andronic: V-am citit CV-ul și este impresionant. Chiar discutam cu cineva și spuneam că nu mai sunteți o tânără speranță a diplomației românești, deja sunteți un wonder kid... Dacă e să ne uităm, realizările sunt impresionante și vorbim de coordonarea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina pentru delimitarea maritimă, în perioada 2004-2009, deci erați foarte tânăr... Câți ani aveați?
- Bogdan Aurescu: Facei calculul... 30 i ceva de ani... - A fost greu? - A fost complicat, dar trebuie spus ca nu a fost doar perioada aceea a procesului. Înainte de procesul propriu-zis din 2004-2009 am fost implicat înca aproximativ cinci ani în negocierile care s-au desfaurat pentru delimitarea spaiilor maritime i nu a fost decât continuarea unui proces de negociere care s-a derulat foarte muli ani, 20 de ani între România i fosta Uniune Sovietica (1967-1987), cu zece runde de negocieri. Pe urma, începând cu 1998 au început negocierile cu Ucraina pentru delimitarea spaiilor maritime. Eu am început sa ma ocup de acest dosar din 2000.
- Deci foarte tânăr...
- Pot sa va spun ca media de vârsta în minister este una foarte tânara i echipa cu care am lucrat în procesul cu Ucraina, punându-i împreuna i pe cei mai experimentai i pe cei mai tineri, la momentul în care am terminat procesul era de 32 de ani.
- Important e până la urmă rezultatul...
- ... un rezultat important, mai ales ca zilele trecute, pe 3 februarie, s-au împlinit exact ase ani de la pronunarea hotarârii în acest proces i am facut o întâlnire, chiar în acest spaiu, cu membrii echipei, o parte dintre ei, nu au putut veni chiar toi, i ne-am amintit împreuna efortul pe care l-am facut atunci. i cred ca e important sa ne amintim din când în când de cei 9.700 de kilometri patrai de platou continental...
- În curând veți avea o reuniune și pentru finalizarea acordului româno-american pentru apărarea antirachetă. Și acolo ați fost negociator-șef...
- Acordul s-a finalizat dupa cum tii în 2011, dar cândva, spre sfâritul anului, vom vedea i rezultatul acestor eforturi pentru ca în 2015, undeva în noiembrie-decembrie, va avea loc operaionalizarea bazei Deveselu care este, de fapt, produsul principal al acestui acord.
- Spuneți-mi, situația din estul Ucrainei este foarte gravă, merge din rău în mai rău. Ceea ce vedem zilele acestea ar trebui să ne îngrijoreze. Credeți că există ipoteza unui conflict militar mai amplu?
- Cred ca nu putem exclude niciun fel de ipoteza atunci când vorbim de o situaia conflictuala de o astfel de anvergura, mai ales din punctul de vedere al importanei pe care îl are pentru securitatea regionala i pentru securitatea europeana. Ceea ce vedem în estul Ucrainei este, din pacate, o intensificare a conflictului, vedem creterea numarului de pier deri de viei omeneti, vedem foarte muli ranii în fiecare zi, inclusiv din rândul populaiei civile, este extrem de îngrijorator i momentul apropiat care a fost puternic sensibil pentru comunitatea internaionala a fost atacul din 24 ianuarie de la Mariopol, în care 30 de oameni au fost ucii i peste 200 au fost ranii. i, într-adevar, dupa acordurile încheiate la Minsk în septembrie, care puneau bazele, cel puin teoretic, pentru o încetare a focului i o serie de aranjamente care ar fi permis, sa spunem o soluie durabila pentru situaia de securitate din estul Ucrainei, nu neaparat pentru soluionarea întregului conflict, dar macar pentu desfaurarea acelor ostilitai. Din pacate, aceste acorduri nu au fost respectate. A existat o perioada în care a scazut întradevar intensitatea luptelor...
- .... a fost de fapt o perioadă de pregătire pentru reintensificarea luptelor..
- ... însa mai ales la începutul acestui an, am constatat ca situaia s-a deteriorat din ce în ce mai mult. Este i motivul pentru care comunitatea internaionala i-a intensificat, la rândul ei, eforturile pentru soluii diplomatice. Aceste soluii sunt înca explorate. - Dar nu vi se pare că și NATO și UE sunt instituții ușor depășite în acest conflict? Ucraina cere transfer de armament greu pentru că efectiv nu are cu ce să se lupte la ora actuală. - Nu cred ca sunt depaite, fiecare instituie a acionat în conformitate cu propriul registru de competene. NATO a acionat foarte prompt i a luat o serie de decizii pe care le aplicam i suntem în curs de dezvoltare a acestor decizii, inclusiv întâlnirea de astazi (joi - n.r.) de la Bruxelles a minitrilor Apararii. Ce vreau sa spun este ca reacia Alianei Nord- Atlantice a fost una ferma, au fost masuri decise la summitul NATO din septembrie, din Marea Britanie, i în tot acest interval am lucrat la aplicarea acestor masuri. Este vorba, în primul rând, de fora de reacie rapida – acel very high readiness joint task force – care înseamna o fora de reacie rapida de câteva mii de militari care sa poata fi desfaurai într-un interval de timp foarte scurt, de aproximativ doua zile...
- .... și vorbim de trupe NATO...
- ... vorbim de trupe NATO, trupe ale statelor membre ale Alianei. i, în acelai timp, vorbim de elemente de comanda i control care sa reprezinte puncte de sprijin pentru aceasta fora de reacie rapida i care sa fie amplasate pe teritoriul celor ase state membre din flancul estic, inclusiv în România.
- În România, din câte știu, se discuta despre două puncte de comandă, dintre care unul la nivel de divizie.
- Vorbim, în primul rând, de un punct de comanda pentru o ceea ce se cheama NATO force integration unit, deci o unitate care ajuta la desfaurarea unei astfel de fore de reacie rapida despre care vorbeam, i, în acelai timp, de perspectiva crearii, într-un interval de timp de mai puin de doi ani, a unei structuri de comanda i control la nivel de divizie.
- Știu că acesta a fost unul din obiectele discuțiilor dintre președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama.
- Au fost discutate aceste elemente, practic, la orice întâlnire pe care am avut-o în format aliat i în plan bilateral cu aliaii notri cei mai importani. - Acest lucru înseamnă că România va avea un rol geo-strategic important. - Una din deciziile importante ale minitrilor Apararii se va referi explicit la instalarea acestor puncte de comanda i control pe teritoriile aliailor din est, inclusiv în România.
- Este România pregătită să găzduiască aceste comandamente?
- Sunt convins ca suntem pregatii.
Juridic, dar și tehnic, scutul antirachetă nu poate deveni ofensiv
- Dan Andronic: Dacă tot discutăm despre trupe NATO, haideți să discutăm un pic despre baza de la Deveselu, pentru că a devenit un punct important în retorica internațională, în special din partea Rusiei care a avut chiar niște momente de o duritate maximă. Cred că în urmă cu un an s-a înregistrat o escaladare. Ea va deveni operațională în acest an. Vă așteptați ca momentul în care baza de la Deveselu va deveni operațională să coincidă cu o reacție agresivă din partea Rusiei?
-Bogdan Aurescu: Lucrurile sunt foarte clare din punctul de vedere al României i al Statelor Unite pentru ca vorbim de un proiect bilateral în aceasta faza, dar i al NATO pentru ca, trebuie subliniat, dupa ce aceasta baza devine operaionala ea va fi în perioada imediat urmatoare inclusa în sistemul antiracheta al NATO. i ne ateptam la o decizie în acest sens la summitul NATO de anul viitor din Polonia. Ceea ce am spus noi de fiecare data cu argumente, atât argumente de tip tehnico-militar, cât i argumente juridice i de natura politica, a fost, pe de o parte, ca sistemul antiracheta este strict defensiv. Acest aspect este, de altfel, menionat i în acordul bilateral încheiat cu Statele Unite. Acolo se spune în mai multe rânduri ca acest sistem va aciona în legitima aparare în conformitate cu prevederile Cartei ONU care se refera la legitima aparare colectiva i ale Tratatului de la Washington.
- Dar știți că orice sistem defensiv poate avea și un rol ofensiv...
- Nu i în acest caz. Pentru ca printre argumentele folosite pentru a contracara argumentele parii ruse este i faptul ca noi nu putem înlocui, conform acordului, tipul de interceptor cu un alt tip de interceptor care sa aiba, sa spunem, capacitai ofensive. Aceste tipuri de interceptor care vor fi instalate în România în acest an folosesc energia cinetica pentru distrugerea unei rachete inamice. Cu alte cuvinte, ele nu au încarcatura exploziva, nucleara, ci pur i simplu distrug racheta ostila prin fora impactului. Ele sunt foarte bine testate, au o fiabilitate foarte mare, au fost foarte multe teste facute cu succes în ultimii ani, inclusiv spre finalul anului trecut. Ele sunt publice, prin urmare toata lumea tie despre ce este vorba. Conform acordului, acest tip de interceptor are o încarcatura ne-nucleara i nu pot fi înlocuite cu alte tipuri de interceptor.
- Și rușii nu ne-au crezut?
- E problema lor daca au crezut sau nu, însa este cert faptul, dincolo de acest argument juridic i tehnic, sistemul nu poate fi convertit din sistem defensiv în sistem ofensiv, nu are posibilitatea tehnica sa fie transformat întrun sistem ofensiv. Dar dincolo de asta el nu poate afecta capacitatea de descurajare nucleara i de lovire strategica a Rusiei. Pentru ca vorbim în România despre aproximativ 24 de interceptori, în faza a treia care va fi reprezentata de baza similara din Polonia, vorbim iar de un numar echivalent de interceptori faa de un numar de câteva sute, poate mai mult, de rachete intercontinentale ruseti cu capacitate foarte mare.
- Și care sunt destul de aproape...
- Este interesant de remarcat însa, recent am vazut o declaraie a domnului Rogozin, vicepremierul Federaiei Ruse, care nu facea altceva decât sa ne dea dreptate. Spunea domnul Rogozin ca rachetele intercontinentale ruseti pot depai uor sistemul antiracheta al NATO.
„Și România ia decizii cu privire la scut”
- Deci baza de la Deveselu e mai mult folosită ca un argument retoric.
- Deci, iată cum domnul Rogozin ne confirmă printr-o declarație foarte clară faptul că argumentele noastre au fost înțelese de partea rusă. Este evident că avem aici și un strat politic și explicația politică este că este neplăcut, cred, pentru partea rusă să constate că pe teritoriile aliaților estici, foste state comuniste, membre ale Tratatului de la Varșovia, se instalează permanent echipamente sofisticate ale Statelor Unite, o bază, care este românească, dar cu o facilitate americană destul de puternică...
- La care adăugăm și trupe...
- Exact... este vorba și despre 150-200 de marinari, pentru că este vorba despre un sistem care este preluat de pe nave, sistemul Aegis de pe distrugătoare americane, și devine sistem terestru. Se cheamă acum Aegis ashore. Deci marinarii vor fi cei care vor opera sistemul de la Deveselu. Ceea ce este interesant aici și cred că acesta este aspectul neplăcut pentru partea rusă este că instalarea de structuri permanente americane pe teritoriul României înseamnă o garanție că România nu se mai întoarce într-o altă sferă de influență. Din acest punct de vedere, cred că valoarea politică a acestui acord este una foarte mare.
- Poate un „exemplu prost” și pentru alte țări.
- Un exemplu foarte bun, așa aș zice mai degrabă. Aceasta este structura de argumentație despre care vorbim nu am niciun fel de dubiu că este înțeles de toată lumea că acest sistem este unul defensiv, că nu reprezintă o problemă pentru capacitățile de descurajare ale Rusiei și că acest lucru este perfect știut.
- Avem un control național pentru momentul în care este lansat un interceptor, pentru că știu că a fost un element de negociere la un moment dat ca partea română să aibă un cuvânt de spus?
- Eu cred că știu foarte bine cum s-a negociat, fiind negociatorul acestui acord. Această chestiune este menționată în acordul din septembrie din 2011 și este important de subliniat că sistemul de la Deveselu devine sistem NATO, iar tot ceea ce înseamnă comandă și control, inclusiv decizie asupra folosirii sistemului, se ia în sistem aliat, adică și cu participarea României. Este vorba despre sistemul de luare a deciziilor din cadrul Alianței, iar în acest caz este vorba de un sistem care presupune o reacție rapidă. O rachetă inamică trebuie să fie contracarată într-un interval de timp foarte scurt. Este vorba de ordinul minutelor, cineva vorbea de un interval între 9 și 18 minute. Prin urmare, regulile de angajare și de folosire a sistemului față de o rachetă inamică presupun un anumit lanț de decizii care se iau într-o structură care ține seama de această necesitate de contracarare foarte rapidă a unei rachete ostile.
Mai avem baza de la Mihail Kogălniceanu care este utilizată în continuare ca un hub important pentru trupele americane și partenere care se duc și vin dinspre Afganistan chiar dacă operațiunea ISAF s-a terminat și am intrat de la 1 ianuarie în logica noii operațiuni care se cheamă Resolute Support și unde România participă cu până la 650 de militari. Există deci o cooperare intensificată între România și Statele Unite la care adăugăm așa-numitele măsuri de reasigurare decise la summit. Aceste măsuri de reasigurare presupun o serie întreagă de exerciții militare comune, inclusiv de tip articol 5, inclusiv acele zboruri de tip AWACS deasupra teritoriului României, Poloniei și altor state aliate, care culeg informații, și, iarăși foarte important, o prezență navală crescută a navelor aliate în Marea Neagră.
„Sancțiunile au efect iar acest lucru este resimțit în Rusia”
- Ați văzut avertismentului fostului președinte georgian Saakașvili, cel cu coridorul, care ar trebui gândit de Putin, care să ducă spre Transnistria? Știu că această ipoteză a fost evocată la un moment dat și de președintele Traian Băsescu. Credem într-o asemenea ipoteză militară?
- Vedem tot felul de ipoteze, analize, se fac proiecii, cel mai greu e sa faci proiecii pe termen scurt. Proiecii pe termen lung peste 50 de ani ce se va întâmpla, sunt mai uor de facut, ca nu sta nimeni sa le verifice...
- Proiecțiile istorice...
- ...Dar nu noi cei care le auzim în direct. Sigur ca exista o astfel de teorie, de analiza. Trebuie sa vedem evoluia situaiei din estul Ucrainei. Impresia noastra este ca toate eforturile se concentreaza asupra acelei zone, chiar daca mai exista unele manifestari sau încercari de destabilizare în alte zone ale Ucrainei. Este important ca efortul sa se îndrepte, sa fie un efort cu succes pentru soluionarea chestiunilor de securitate din Estul Ucrainei.
- Haideți să discutăm punctual și de măsurile luate la nivelul Uniunii Europene, precum sancțiunile economice? În ce măsură credeți că sunt fezabile și au efect aceste măsuri?
- Eu cred ca sanciunile au efect i mai cred ca acest lucru este simit în Rusia. Sanciunile au fost, de asemenea, însoite, sigur, fara sa faca parte din sistemul de sanciuni i având o alta cauza, de scaderea preului petrolului. Efectul combinat al acestor chestiuni: scaderea preului petrolului i sanciunile care au fost deja adoptate au creat fara îndoiala, dificultai din punct de vedere financiar i economic în Federaia Rusa. Efortul de susinere a acestui conflict, a separatitilor din estul Ucrainei, de susinere a activitailor din Crimeea dupa ocuparea ilegala a acestui teritoriu în martie anul trecut de catre Federaia Rusa. Toate acestea evident, costa, foarte mult. Am observat ca exista o legatura între sanciuni, inclusiv perspectiva unor noi sanciuni i ceea ce se întâmpla pe palierul negocierilor diplomatice pentru soluionarea conflictului. Cele doua paliere sunt strâns legate. Sanciunile nu sunt date doar pentru a pedepsi un stat, ci i pentru a descuraja i pentru a stimula efortul diplomatic de a ajunge la o soluie. Iata de exemplu, dupa ce a avut loc incidentul extrem de negativ de la Mariopol, i UE a decis convocarea unui Consiliu de Afaceri Externe extraordinar care s-a inut pe 29 ianuarie, efectul imediat a fost acela de a se constata o deschidere brusca spre dialog prin convocarea unui grup trilateral de contact.
Un guvern pro-european, singura opțiune pentru Republica Moldova
- Dan Andronic: Așteptăm cu toții formarea guvernului în Republica Moldova și la nivelul opiniei publice există o întreagă controversă legată de formula de guvern: dacă vom avea un guvern proeuropean sau minoritar susținut condiționat de Voronin și de comuniști. Dumneavoastră la ce vă așteptați?
FOTO: Bogdan Aurescu atrage atenția politicienilor de la Chișinău că trebuie continuate reformele pentru integrarea europeană
- Bogdan Aurescu: Am fost la Chiinau chiar a doua zi dupa alegeri, pe 1 decembrie, prima mea vizita ca ministru de Externe i am vrut sa fiu acolo, dincolo de simbolismul zilei naionale, tocmai pentru ca am vrut sa iau pulsul clasei politice dupa alegeri. Am vrut în acelai timp sa transmit un mesaj pe care l-am discutat înainte de a merge acolo cu dna Mogherini- Înaltul reprezentant pentru politica externa al UE. Mesajul pe care l-am dat i care ramâne valabil i azi în procesul de formare a guvernului din Republica Moldova a fost ca, în primul rând, cetaenii Republicii Moldova au aratat prin votul lor ca susin o formula de guvernare pro-europeana. În al doilea rând, ca exista o raspundere a clasei politice, mai ales a partidelor pro-europene, pentru a pune în aplicare o astfel de formula. În al treilea rând, ca formarea unui guvern cât mai curând posibil este o necesitate pentru ca e de natura sa înlature vulnerabilitaile unei perioade interimare. Mesajul pe care îl dam i astazi, în momentul când se lucreaza la formula guvernamentala, premierul Leanca este desemnat de preedintele Republicii Moldova pentru a prezenta o formula guvernamentala, exista un anun care spune ca pe 6 februarie urmeaza sa fie prezentat guvernul, exista o informaie care spune ca aceasta prezentare s-ar putea amâna pentru marea viitoare. Mesajul e acelai, e extrem de important ca guvernul i programul sa fie pro-european, pentru ca este extrem de important ca reforma, potrivit standardelor europene, sa continue. Guvernul pro-european de pâna acum a reuit nite performane excepionale, e vorba de liberalizarea vizelor pentru cetaenii Republicii Moldova. E primul stat care obine liberalizarea vizelor i noi am sprijinit în mod substanial acest efort. Din 28 aprilie anul trecut, cetaenii UE pot calatori fara vize, chestiune care are i un impact pozitiv asupra reglementarii conflictului transnistrean. Tot mai muli cetaeni din regiunea separatista transnistreana îi fac paapoarte biometrice ale Republicii Moldova pentru a calatori în UE fara vize.
- Nu e asta și o vulnerabilitate?
- Cred ca UE când a luat decizia de liberalizare a vizelor a luat în calcul toate posibilele vulnerabilitai i iata, decizia a fost pozitiva. Semnarea acordului de Asociere i a Acordului de Liber Schimb: un pas extrem de important pe care România l-a susinut foarte puternic i mai ales, am reuit prin demersurile noastre i cu ali parteneri din UE sa grabim acest proces: România fiind de fapt i primul stat din UE care pe 3 iulie a ratificat Acordul de Asociere cu Republica Moldova i Georgia, respectiv Ucraina. Aceste realizari ale clasei politice din Republica Moldova spre beneficiul cetaenilor din Republica Moldova trebuie sa fie continuate prin punerea în aplicare a Acordului de Asociere. Acordul de Asociere are câteva mii de pagini. El reprezinta în raport de 75-80% acquis european. Deci aplicarea acordului de Asociere înseamna de fapt înseamna o întreaga agenda de reforme. Prin urmare, guvernul de la Chiinau trebuie sa aiba o susinere corespunzatoare în Parlament pentru a-i continua agenda pro-europeana de reforme.
- Din punctul nostru de vedere ar fi un pas înapoi un guvern minoritar susținut de comuniști?
- Eu nu pot sa ma pronun din raiuni de practica i cutuma diplomatica în aceti termeni. Dar mesajul pe care vreau sa-l dau e foarte clar: un guvern pro-european în Republica Moldova este o necesitate pentru a continua acest proces de apropiere de UE a Republicii Moldova. Este singura opiune care poate sa corespunda necesitailor cetaenilor Republicii Moldova.
- Cum se poate implica România?
- România a susinut în mod evident acest proces de apropiere a Republicii Moldova de UE, am susinut în plan bilateral cu foarte multe proiecte i programe i va aduc aminte nu doar de gazoductul Iai- Ungheni, finanat împreuna cu UE, dar i proiectele legate de modernizarea cu 20 de milioane de euro a sistemului de învaând precolar, foarte multe alte aciuni de întarire a capacitaii administrative a Republicii Moldova, donaia foarte consistenta de microbuze, de alte autovehicule pentru poliia de frontiera, proiectul SMURD inaugurat la Bali i care urmeaza sa fie continuat, foarte multe proiecte de reparare i recondiionare a unor monumente foarte importante din Republica Moldova: teatrul Bogdan Petriceicu Hasdeu din Cahul, sala cu orga din Chiinau, livrarea de carbune pentru familiile defavorizate din Republica Moldova i multe altele. Ar fi foarte greu de enumerat toate aciunile pe care le-am facut pentru racordarea i fizica la UE prin România. Toate aceste proiecte vrem sa le continuam, dar pentru asta avem nevoie de un guvern cu puteri depline i care sa continue în mod clar ferm, parcursul pro-european. Avem în plan, din punctul de vedere al MAE, o noua sesiune a comisiei interguvernamentale de integrare europeana - este un format pe care îl avem de trei ani i care funcioneaza foarte bine, grupul de prieteni pentru aciunea europeana a Republicii Moldovao iniiativa comuna românofranceze care are la activ zece reuniuni, ultima a avut loc la Chiinau pe 1 septembrie. Doamna Mogherini a facut prima sa vizita externa chiar dupa numirea de catre votul din Parlamentul European si înainte sa-si preia postul de înalt reprezentant, la Chisinau, la aceasta reuniune. Vom face, dupa ce se instaleaza noul Guvern, noi speram ca în martie, o noua reuniune a acestui format, care aduce împreuna ministri de Externe din statele membre ale Uniunii Europene, comisari europeni relevan i, Înaltul Reprezentant si care stimuleaza acest angajament pentru reforma si pentru apropiere de UE. Perspectiva europeana a Republicii Moldova este obiectivul pe care vrem sa îl lucram si sa îl promovam. Summit-ul de la Riga al Parteneriatului Estic din mai va fi un moment important pentru a discuta care sunt perspectivele europene ale statelor din Parteneriatul Estic. Chiar daca i aici avem poziii ale unor state membre care sunt mai reticente. Toate aceste eforturi ale României trebuie sa continue si pentru asta avem nevoie de un partener stabil cu orientare proeuropeana.
- Să ne întoarcem la cum va arăta Guvernul.
- Vom vedea cum va arata Guvernul. Deocamdata nu am vazut formula de ministri a premierului Leanca pe care o va prezenta în Parlament. Nu a vrea sa facem specula ii.
„Avem speranța că vom adera la Spațiul Schengen”
- Dan Andronic: Haideţi să ne bazăm pe experienţa dumneavoastră de negociator și vă întreb direct: Credeţi că vom adera vreodată la Schengen? Este MCV un mecanism de verificare?
- Bogdan Aurescu: Speran- a noastra este ca vom adera. Nu exista o legatura între MCV si Schengen. Sunt unele state ale Uniunii Europene care fac o anumita legatura cu performan ele MCV. În ceea ce priveste spaiul Schengen, îndeplinim perfect toate condiiile, misiunile de valoare sunt pozitive, avem toata pregatirea necesara si mai mult decât atât acionam ca un stat Schengen de facto pentru spaiul Uniunii Europene. Lucrul acesta este recunoscut prin performanele poliiei de frontiera, prin tot ceea ce se face pe aceasta linie. Exista dificultai de ordin politic care au niste explicaii foarte simple care decurg din anumite constrângeri de politica interna de la anumite state membre. Alegeri care se produc uneori succesiv în anumite state.
- Momentul bun nu îl vom găsi niciodată. Întotdeauna vor apărea astfel de condiționări de politică internă.
- Nu cred ca putem sa lucram pe baza de ipoteze în politica externa. Noi facem în continuare demersuri pe plan diplomatic. Am spus-o de mai multe ori, nu consider oportuna fixarea de termene. Am experimentat, ca secretar de stat pentru Afaceri Europene exact perioada 2010-2012, în care am avut cele mai mari speran- e si cele mai mari dezamagiri, fixând termene succesive care nu au fost atinse. Trebuie sa vedem în mod realist care sunt sansele politice pentru o decizie consensuala în Consiliul Justiie si Afaceri Interne, dupa care ne vom fixa si noi asteptarile în mod corespunzator.
- Vă întreb pentru că, întrun interviu pe care mi l-a acordat săptămâna trecută preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fost prim-ministru, spunea că i se pare că este o capcană externă MCV pentru că niciodată şi nicăieri în UE nu există un sistem perfect. Întotdeauna va exista un raport care va spune: DNA merge bine, dar avem probleme cu Parlamentul.
- MCV si Schengen nu sunt legate din punct de vedere juridic sau tehnic. Constatam ca avem un raport MCV mai bun decât cel de anul trecut. Deci, avem cel puin doua rapoarte MCV succesive pozitive, ceea ce conteaza, cel puin conform poziiilor exprimate anterior de catre acele state care aveau o anumita reticena.
Votul din străinătate trebuie gestionat de o altă instituție
- Dan Andronic: Un moment apropiat şi nu foarte plăcut a fost cel al alegerilor prezidenţiale, cu votul din diaspora, în care într-o formă sau alta Ministerul de Externe a fost actor, deşi poate nu ar fi trebuit să se afle în postura asta. Poate într-adevăr soluţia ar fi ca Autoritatea Electorală Permanentă să se ocupe de organizarea alegerilor şi MAE să iasă pentru că nu are structuri specializate în aşa ceva. Cum vedeţi dvs. rezolvarea unei asemenea situaţii. Să spunem că a fost o situaţie excepţională: a venit cel mai mare număr de cetăţeni români stabiliţi în străinătate la vot, să zicem, într-o singură secţie. Erau 20.000, 30.000 de oameni care în mod fizic nu puteau să voteze. Care este soluţia?
- Bogdan Aurescu: Este nevoie de un sistem care sa permita în mod clar tuturor cetaenilor români care se afla în strainatate sa voteze. Asta este premisa de la care trebuie plecat. Trebuie gasit acel sistem care sa permita în practica, prin legiferare, punerea în aplicare a acestui principiu care nu este generos neaparat, dar este constituional.
- Acum am avut o situaţie excepţională în care acest principiu nu a putut fi aplicat.
- Cred si eu, ca si domnul primministru, ca într-adevar MAE are o dificultate de natura de a gestiona un astfel de proces. Sa ne gândim ca toi cetaenii români din strainatate, prin legea care se va crea, vor fi obligai sa se înscrie într- un registru electoral pentru ceta enii români din strainatate. În ipoteza în care foarte muli se vor înscrie în acest registru vom aplica si acele norme care sunt si pe plan intern, cu privire la crearea seciilor de votare. La un anumit numar, la 2.000 de alegatori care sunt înregistra i într-o anumita zona, trebuie creata o secie de votare. La un numar foarte mare de români care s-ar înregistra în strainatate, sa spunem 500.000 de români, creând secii de votare si folosind acest barem, daca ajungem la necesitatea de a crea, spre exemplu, 800 de secii de votare... Daca pentru fiecare secie, MAE va fi obligat sa dea un sef al comisiei biroului seciei, alt personal de sprijin, noi suntem în MAE mai puin de 2000 de oameni, din care mai puin de jumatate sunt diploma i si restul personal tehnicoadministrativ. Fizic nu vom putea sa gestionam o astfel de situaie pentru ca nu avem matematic numarul necesar de persoane pentru a face faa unui astfel de sistem. De aceea trebuie gasita o formula care sa permita aplicare eficienta a legii electorale astfel încât tot cetaenii care vor sa voteze, sa voteze. Solu ia este de a merge cu gestionarea votului din strainatate la o alta instituie care poate face efectiv acest lucru.
- Deci şi dvs. vedeţi, într-o formă sau alta, extragerea ministerului din procesul electoral.
- MAE a fost implicat implicat în procesul electoral atunci când au fost alegeri. Sarcina principala a MAE este politica externa. Noi vom acorda sprijin pentru acest efort si ne vom implica, dar nu vom putea, mergând pe aceasta evaluare de cretere a dorinei cetaenilor români de a vota, sa gestionam singuri, în mod eficient, acest proces.
„Politica externă nu se ghidează după ideologii”
- Dan Andronic: Veţi intra în PSD? -
Bogdan Aurescu: Credei ca e nevoie?
- Nu ştiu. Dvs. trebuie să îmi spuneţi dacă simţiţi nevoia.
- Eu cred ca politica externa are un mare avantaj. Nu se ghideaza dupa ideologii. Nici de stânga, nici de dreapta. Obiectivele de politica externa sunt de consens naional.
- Nu am prea văzut ministru care să nu intre în partid. Ați fi un caz special.
- Eu sunt diplomat de cariera. Eu cred ca politica externa trebuie sa fie o politica de consens naional. Cred ca obiectivele de politica externa sunt obiective care sunt susinute de toate partidele politice. O conducere profesionista a MAE este un avantaj pentru politica externa pentru ca ne putem concentra pe aceste zone care in de politica externa.
- Este un răspuns diplomatic care poate fi tradus, din punct de vedere jurnalistic, prin nu.
- Dvs. putei sa îl traducei.
- Când vă veţi încheia mandatul de ministru de Externe... îl veţi încheia la un moment dat, nu? Care ar fi proiectul pe care v-aţi dori să îl duceţi la bun sfârşit?
- Este o întrebare strict ipotetica la care nu am de gând sa raspund. Eu sunt concentrat în acest moment pe treburile ministerului si ale politicii externe. Nu ma gândesc ce fac când termin. Eu scriu, am activitate la facultate. Sunt profesor de Drept Internaional la Facultatea de Drept. Îmi place ceea ce fac si o fac întotdeauna, chiar daca am multa treaba la minister, nu ratez niciodata întâlnirile cu studenii mei. Este o experien a foarte buna pentru ca de fiecare data este un prilej de noi întrebari, impulsuri, idei proaspete pe care altfel nu le-ai avea. Pe de o parte pentru ei, pentru ca vin întotdeauna cu elementele concrete din activitatea diplomatica si e foarte interesant pentru ei sa vada cum arata un tratat, sa le povestesti cum se desfasoara niste negocieri importante, relevante, dar si din partea lor spre mine, pentru ca sunt întrebari, dorin- e, sunt foarte curiosi. Muli dintre ei vin la minister la practica si, mai ales dupa procesul cu Ucraina, am constatat o crestere a interesului pentru Drept Internaional, pentru politica externa, din partea studenilor, ceea ce este foarte bine.
Discuții avansate pentru noul ambasador SUA
- Vorbim de o importanţă geo-politică a României extrem de consolidată şi cu toate acestea SUA nu au încă un ambasador la Bucureşti. Aveţi vreo speranţă? Vreo estimare?
- Am ridicat această problemă de peste doi ani de zile în orice întâlnire cu omologii americani, ambasada americană, cu reprezentanţi ai Departamentului de Stat. Această sensibilitate pe care şi noi, şi opinia publică o avem este foarte clar conștientizată la Washington. Am discutat această temă şi cu doamna Nuland când a venit la Bucureşti. M-a asigurat că procesul este într-o fază avansată. În momentul în care vor avea elemente concrete, şi vom şti acest lucru când vor cere acordul pentru noul ambasador, evident că vom şti şi noi şi dumneavoastră.
- Deci într-o notă diplomatică putem spune că suntem optimişti....
- Într-o notă diplomatică putem spune că se fac progrese. Noi trebuie să fim realişti, mai degrabă decât optimişti. În plan diplomatic, practic vorbind, nu resimţim faptul că nu există un ambasador. Relaţia cu SUA este excepţională. Anul acesta avem 135 de ani de relaţii diplomatice. Dezvoltarea parteneriatului strategic nu este afectată de faptul că nu există un ambasador cu depline puteri în funcţie la Bucureşti. Considerăm că, din punct de vedere simbolic şi corespunzând nivelului de parteneriat strategic, este nevoie de un ambasador deplin la Bucureşti cât mai curând.