Liviu Dragnea a mai făcut un pas către puterea absolută în PSD | ROMÂNIA LUI CRISTOIU

Luni, 12 octombrie 2015, a doua zi după scrutinul intern din PSD, menit a face din Liviu Dragnea cel mai puternic președinte al partidului în epoca postdecembristă de la Ion Iliescu încoace, s-a desfășurat la Palatul Parlamentului, cum îi zice azi, în chip micșorător, fostei Case a Poporului, Ședința Comitetului Executiv Național al PSD.

Înțepenită în pamfletele nesărate despre  scrutinul intern - dictatură, alegeri cu un singur candidat etc etc -, alimentate și de un avînt al lui Traian Băsescu pe facebook în spațiul aerian al scrisului, presa noastră a trecut cu vederea  reuniunea.

Ea a fost însă la fel de importantă pentru procesele prezente din PSD ca și demisia lui Victor Ponta pe facebook, ca și scrutinul intern, ca și ședința CExN în care Liviu Dragnea, în manieră nestatutară, a devenit președinte interimar al partidului.

Potrivit Statutului din octombrie 2010, Congresul validează rezultatele scrutinului intern.

Teoretic, Congresul poate respinge rezultatele scrutinului.

Practic, Congresul PSD din 18 octombrie 2015 va valida alegerea lui Liviu Dragnea la șefia PSD.

În aceste condiții, PSD cunoaște o premieră.

Nu numai pentru el, ca partid, dar și pentru celelalte partide din România.

Deși Congresul de alegeri n-a avut loc, cu o săptămînă înainte președintele e considerat ales.

Și nu oricum, ci printr-un scrutin intern care i-a dat legitimitate de beton ca șef al Partidului.

La dialogul cu Victor Ponta de pe B1tv, din seara lui 5 octombrie 2015, venind vorba despre noile proceduri de alegere a președintelui PSD, l-am întrebat pe fostul șef al PSD dacă prezintă un Raport despre mandatul său. După ce mi-a răspuns că da, prezintă, ceea ce m-a făcut să exclam Uite o știre! deoarece nu se anunțase pînă în acel moment acest lucru, Victor Ponta a descris și intervenția sa la Congres: „Trebuie să le spun colegilor ce am făcut, unde las partidul cînd plec de la conducere şi cu siguranţă trebuie să le spun apropo şi de anul următor, în care ocup totuşi cea mai importantă funcţie administrativă a PSD-ului, în stat cea mai importantă este a lui Valeriu Zgonea, că este numărul trei, dar pe administrativ eu ocup funcţia cea mai importantă şi trebuie să le spun ce vreau să facem împreună.”

Prezentarea Raportului de către președintele în exercițiu e un moment procedural obligatoriu în PSD.

Importanța sa pentru cei din sală, pentru scena politică, pentru opinia publică stă în importanța celui care prezintă Raportul.

Altfel spus momentul e important dacă autorul Raportului mai candidează sau chiar dacă, deși nu candidează, prin intervenția sa poate influența alegerea viitorului președinte.

Anul acesta PSD aduce în prim plan o dublă premieră:

1. Autorul Raportului nu mai are nici o funcție în partid și nici nu va candida la Congres.

 2. Președintele PSD a fost deja ales. Jupînul Congresului e el și nu autorul Raportului.

Altfel spus, cel care conduce dansul e Liviu Dragnea și nu Victor Ponta.

La același dialog, am abordat cu Victor Ponta și un moment important, crucial chiar, de după alegerea președintelui - bătălia pentru celelalte funcții din partid în perioada 12-18 octombrie 2015:

„Ion Cristoiu: La acest congres se aleg toate organele de conducere?

Victor Ponta: Da.

Ion Cristoiu: Care? Adică preşedintele...

Victor Ponta: Toate funcţiile de conducere din statut.

Ion Cristoiu: Cu excepţia preşedintelui, numai preşedintele e supus...

Victor Ponta: Doar preşedintele se alege de către toţi pe 11, iar pe 18...

Ion Cristoiu: Da, iar congresul, bătălia, deci apropo pentru confraţii noştri, marea bătălie la care trebuie să urmărim, va fi acolo.

Victor Ponta: Dar nu pentru funcţia de preşedinte. Pentru celelalte, da. La care eu, ca să fie foarte clar, ca să nu mai... eu nu candidez pentru nicio altă funcţie, nici pe 18, nici pe 11 contra domnului Dragnea, că n-a plecat de nebun aşa...

Ion Cristoiu: Staţi, că e ştire interesantă. N-am auzit pînă acum înscrieri în cursă pentru că...

Victor Ponta: Păi probabil după 11 se vor înscrie.

Ion Cristoiu: Că sînt funcţii, nu-i aşa?

Realizator: Deci pe 11 votează...

Victor Ponta: ... toată lumea pentru funcţia de preşedinte...

Ion Cristoiu: După asta, congresul devine interesant prin bătălia pentru funcţii. Spuneţi, cîte funcţii sînt puse în joc?

Victor Ponta: Nu ştiu.

Ion Cristoiu: Vicepreşedinţi, păi toţi.

Victor Ponta: Nu. Eu cred că Liviu Dragnea pe 12 va veni cu o propunere cu o formulă de conducere, nu trebuie să meargă pe propunerea mea.

Ion Cristoiu: Păi nu dvs. Şi congresul ce votează?

Victor Ponta: Congresul va vota în primul rînd structura de conducere, după care, sigur, persoanele care le vor ocupa.”

Ce mă apucase să consacru atîta timp unui proces din cadrul PSD, care ar putea să pară strict procedural?

A fost vorba mai întîi de nevoia de a găsi în Congresul PSD un minim prilej de interes mediatic. Interesul mediatic e dat la noi, ca peste tot în lume, de războiul pentru șefii. Dacă președintele ar fi fost ales de Congres, săptămîna 12-18 octombrie 2015 ar fi fost, în presa noastră, una dedicată exclusiv bătăliei pentru președinție în PSD. O bătălie care ar fi fost cu atît mai palpitantă cu cît fostul președinte ieșea din joc prin propria decizie. Cu președintele deja ales prin scrutin intern, miza Congresului se reduce în proporții însemnate.

A fost apoi – și poate cel mai important – luarea în calcul a unei realități deosebit de importante pentru relațiile de putere din PSD, ca, de altfel, din orice alt partid politic din lumea asta:

Componența echipei de conducere prin raportare la președintele partidului.

În PSD, ca și în toate partidele, puterea președintelui depinde de componența echipei.

Dacă aceasta e alcătuită din oamenii săi, puterea e mare.

Dacă e alcătuită din alții, puterea se micșorează.

În PSD, în postdecembrism, dat fiind că președintele a fost ales la Congres, înaintea votului aveau loc negocieri de ale diferiților candidați. Cum aceste negocieri se desfășurau cu lideri puternici din PSD, președintele ales se vedea obligat să împartă un timp puterea cu altcineva. Așa s-a întîmplat cu Victor Ponta după Congresul din februarie 2010. Liviu Dragnea era și el un candidat redutabil la șefia partidului. Pînă la urmă, prin negocieri care au avut loc chiar acasă la Liviu Dragnea, Victor Ponta a obținut sprijinul lui Liviu Dragnea, cu condiția ca Liviu Dragnea să devină secretar general. La Congresul din februarie 2010 a fost ales secretar general, iar la cel din aprilie 2013, președinte executiv, funcție special înființată pentru el.

Prin scrutinul intern, Liviu Dragnea a devenit președinte cu o săptămînă înainte de Congres.

La Congres se va alege însă echipa de conducere, cea de care depinde puterea lui Liviu Dragnea.

Abordasem chestiunea cu Victor Ponta presupunînd că la Congres se pot face jocuri capabile să-i reducă lui Liviu Dragnea puterea prin componența echipei de conducere.

Victor Ponta a vorbit, după cum se vede, despre importanța structurii de conducere a PSD, structură care se va stabili la ședința CExN din 12 octombrie 2015.

Atunci, la momentul interviului, n-am luat în seamă precizarea lui Victor Ponta, care știa ce nu știam eu.

Și anume că președintele Liviu Dragnea poate manevra să aibă o echipă a lui, aleasă la Congres, prin impunerea unei structuri de conducere favorabile.

Mi-am amintit de această precizare abia duminică seara, cînd a intervenit la B1tv, în emisiunea lui Cătălin Striblea, la care participam, Marian Oprișan, unul dintre cei mai puternici baroni locali. Confirmînd că a doua zi, la ședința CExN, se va discuta și vota o nouă structură de conducere a PSD, Marian Oprișan a anunțat că va propune înființarea a patru posturi de prim vicepreședinți, care să alcătuiască un fel de conducere operativă a PSD. Pe cristoiublog.ro de marți, 13 octombrie 2015, am  explicat de ce am tresărit la auzul acestei propuneri:

„La insistențele mele, Marian Oprișan a prezentat pe cei patru prim vicepreședinți ca alcătuind un fel de conducere operativă restrînsă a PSD.

Asta ar fi însemnat nu numai micșorarea puterii dobîndite de Liviu Dragnea, dar și golirea de conținut a funcției de președinte executiv al PSD.

Funcția aceasta e promisă de Liviu Dragnea lui Valeriu Zgonea.

Nu întîmplător Valeriu Zgonea a sărit în sus cînd a auzit de propunerea lui Marian Oprișan.

Valeriu Zgonea e susținut de Liviu Dragnea pentru funcția de președinte executiv.”

Așa cum am scris pe cristoiublog.ro, am fost singurul ziarist în viață care a fost preocupat să știe rezultatele Ședinței CExN. Pentru că la Ședință urma să se tranșeze nu numai propunerea lui Marian Oprișan, dar și noua structură de conducere. Care structură putea fi sau nu favorabilă noului președinte.

Deși Liviu Dragnea se fălește cu schimbări majore în comunicarea PSD, site-ul oficial al Partidului rămîne mai departe catastrofal la capitolul documente oficiale ale partidului. Rezultatele Ședinței CExN de luni, 12 octombrie 2015, nu sînt publicate nicăieri sub forma unui Comunicat oficial. Site-ul redă video Declarația de presă a lui Liviu Dragnea de după Ședință. Conținutul Declarației a fost redat de Agerpres. Din punctul de vedere al analistului, important e Comunicatul, documentul oficial și nu vorbele unui lider PSD.

Agerpres scrie despre deciziile Ședinței în materie de viitoare structură de conducere a PSD:

„«O propunere care a fost adoptată în cadrul Comitetului Executiv a fost ca un membru de partid să nu poată deține în același timp o funcție aleasă de conducere la nivel județean și la nivel național. S-a discutat foarte mult despre posibilitatea ca președinții de organizații să poată candida la funcția de vicepreședinte, pot candida pentru că este dreptul lor, dar nu mai pot deține amîndouă funcțiile în același timp. Dacă vor candida și vor fi aleși, trebuie să opteze», a spus Dragnea la Palatul Parlamentului, după ședința Comitetului Executiv Național (CExN) al PSD.

El a adăugat că, de asemenea, Consiliul Național va deveni o structură de specialitate a partidului, constituită din parlamentari, miniștri sau, după caz, secretarii de stat în ministerele unde PSD nu are miniștri, președinții de consilii județene sau vicepreședinții, toți primarii de municipii și de orașe și reprezentanți ai primarilor de comună, cîte trei din fiecare județ, ca să aibă sens coordonarea departamentelor de specialitate ale partidului.

«Comitetul Executiv va fi mai mic, format din președinții de organizații județene, membrii Biroului Permanent Național și președinții structurilor interne, tineret, femei și pensionari. Vor fi înființate opt posturi de secretari regionali în așa fel încît secretarii regionali cu secretariatul general să reprezinte structura executivă de conducere a partidului în coordonarea președintelui, BPN să fie structura de analiză și decizie politică și de reacție rapidă, CExN asigură conducerea între cele două congrese», a menționat Dragnea.”

Așadar, nu numai că propunerea lui Marian Oprișan a fost respinsă, dar mai mult noua structură de conducere reprezintă o întărire a puterii lui Liviu Dragnea în PSD prin:

1. Scoaterea din joc a baronilor locali.

2. Scoaterea din joc a miniștrilor PSD, cei mai mulți oameni de-ai lui Victor Ponta.

3. Desființarea practic a Consiliului Național ca strutură de putere. Asta înseamnă scoaterea din joc a Rovanei Plumb, dar și eliminarea președintelui de Consiliu ca concurent la Puterea din PSD.

Liviu Dragnea a reușit rara performanță de a bloca orice tentativă a altor lideri de a împărți cu el puterea.

PSD s-a definit postdecembrist drept partidul în care, cu excepția lui Ion Iliescu, președintele a depins de baronii locali și centrali ai partidului, ajungînd să pară un fel de Ioan Fără de Țară.

Prin scrutinul intern, prin impunerea unei structuri de conducere favorabile, Liviu Dragnea își creează condițiile de a fi cel mai puternic președinte al PSD.

Sunt tare curios să știu dacă baronii locali și centrali vor contraataca pînă la Congres sau chiar la Congres.