Jurnalistul Dan Andronic consideră că este revoltătoare lipsa oricărei reacții a conducerii CNSAS după publicarea atacului la noul președinte al Academiei pe baza unei liste de presupuși colaboratori ai UM 0225 a Securității.
„Ca să lămurim problema cu listele de „colaboratori" ai Securității pe care le-a publicat și urmează să le publice 22, respectiv Mădălin Hodor. L-a atacat pe Ioan Aurel Pop și Cornel Nistorescu, urmează Ion Cristoiu și alții...”, notează Dan Andronic pe Facebook.
„Ca preamubul vreau să menționez că mi se pare revoltătoare lipsa de reacție a conducerii CNSAS, faptul că acceptă manipularea grosolană a unor documente din arhivă, acuzarea unor oameni de colaborare cu Securitatea, în condițiile în care acest lucru este foarte clar reglementat prin lege. Iar faptul că un funcționar superior din CNSAS lansează aceste acuzații face ca lucrurile să fie și mai serioase.
1. Mădălin Hodor este funcționar superior la CNSAS, de curând devenind și "cercetător". Deci sintagma cercetător superior pe care o folosește este un un non-sens, dar cred că o face special.
2. Până de curând era specializat în Revoluție, era angajat la institutul lui Ion Iliescu, cel condus de Gelu Voican Voiculescu. Adică era apropiat de zona foștilor, mai spre fosta Securitate decât spre structurile noi. Dacă o să-i căutați scrierile pe internet, o să dați peste o mulțime de articole legate de Revoluție, publicate pe un site al UM Digi și în 22.
3. Brusc devine interesat de istoria serviciilor de informații, de spionaj extern, așa că pe 22 februarie face o cerere de acreditare, iar pe 1 martie știa deja ce dosare caută! Vreau să vă spun că acest lucru este imposibil fără un ajutor extern, de tip #SIE, dintr-un motiv foarte simplu, pe care mi l-au explicat cei care efectiv fac muncă de cercetare. S-au predat milioane de dosare, iar singurii care au evidența computerizată a lor, sunt cei de la care au plecat, adică SIE și SRI.
4. Ținta inițială a fost Ioan Aurel Pop, fiind planificat un atac în mass-media exact când acesta candida la președinția Academiei Române. Nu l-a putut lansa pentru că documentele fuseseră anonimizate, dar a făcut o mică golănie și le-a obținut ulterior, folosindu-se de calitatea sa de funcționar superior în CNSAS. Le-a primit târziu, dar a rămas pe varianta inițială.
5. Ca să vă lămuriți cum arată liste reale cu colaboratori și informatori ai fostei Securități vă dau exemplul pe cate l-am publicat în Evenimentul Zilei încă din 1994, în condițiile în care am ținut în mână acel registru de la Direcția a II-a. Pus în paralel cu documentul publicat de 22.
Diferențele sunt vizibile cu ochiul liber, iar regulile de conspirativitate erau aceleași la toate departamentele Securității. Am explicat pe larg în EvZ, dar revin pentru că minciuna spusă e prea mare!”