Lideri ai comunității romilor se declară îngrijorați de scorul ridicat obținut la alegerile parlamentare de partidul de extremă-dreapta din Ungaria. Cei de la Jobbik au mesaje clar discriminatorii împotriva romilor, remarcă și publicația americană Wall Street Journal.
”Pentru noi este îngrijorător acest rezultat. Dă putere și mai mare acestei formațiuni care luptă împotriva romilor din Ungaria și nu numai. Spun asta pentru că, în ultimul timp, cei de la Jobbik au avut acțiuni și în România, vor să creeze instabilitate aici, începând cu zona maghiarimii. Sper ca forurile europene competente să se autosesizeze”, declară Dorin Cioabă, președintele Uniunii Internaționale a Romilor, despre scorul de 21% obținut de Jobbik la alegerile parlamentare din Ungaria. Un raport al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene subliniază faptul că politicienii din cadrul Jobbik – ”partid ales în mod democratic” – a transformat mesajele împotriva romilor într-o strategie electorală. ”Stereotipurile negative sunt adesea legate de comunitatea romilor”, se arată în raportul pe 2013 editat de ADF. ”Ne este teamă ca acest procent mare pe care l-au obținut să nu le dea acestora puteri sporite împotriva romilor. Să nu fie interpretat acest rezultat al alegerilor ca un accept al populației majoritare pentru acțiuni împotriva comunităților de romi. Vorbim de o țară în care au fost și crime împotriva romilor”, adaugă Dorin Cioabă.
Poate tocmai datorită acestui mesaj...
Într-un articol publicat marți de Wall Street Journal, sub semnătura lui Naftali Bendavid, un profesor al Universității din Georgia atrage atenția asupra faptului că mesajul rasist promovat de Jobbik este unul atent șlefuit. ”Jobbik are o structură destul de decentă. Acest partid nu este doar o adunătură de huligani. Au și oameni bine pregătiți, cu studii superioare”, apreciază Cas Mudde, profesor care studiază partidele de extremă-dreapta în cadrul universității amintite, prima instituție de învățământ superior de stat din SUA. ”Platforma celor de la Jobbik nu este deloc subtilă, atacând comunitatea romilor drept una care «refuză integrarea, munca și educația». În ciuda acestui mesaj – sau tocmai datorită lui – Jobbik a câștigat 17% din voturi la alegerile parlamentare din 2012 și a devenit al treilea partid in Ungaria. Luna aceasta, la ultimele alegeri, a crescut la 21%”, mai semnează Naftali Bendavid în Wall Street Journal. Ziaristul citează și un sondaj de opinie din țara vecină, potrivit căruia 60% dintre unguri sunt de acord cu afirmația că ”romii au o înclinație nativă spre delicvență”.
A doua minoritate ca prezență la vot
Pentru prima dată, la alegerile de anul acesta minoritățile din Ungaria au avut dreptul de a-și alege reprezentanți în Parlament. În urma centralizării sufragiilor, însă, niciunul din reprezentanții celor 13 minorități naționale nu a reușit să întrunească cvorumul minim. După numărul de voturi valabil exprimate, minoritatea romilor este a doua ca prezență la vot, după cea a germanilor. Numărul total al romilor din Ungaria este apreciat a fi undeva între 600.000 și 800.000.
Membri Jobbik cu interdicție în România
În preajma campaniei electorale pentru alegerile din Ungaria, doi cetățeni maghiari membri ai Jobbik - Zagyva Gyorgy Gyula și Szavay Istvan – au primit interdicție din partea Ministerului Afacerilor Interne de a intra în România timp de un an. Interdicția, anunțată la jumătatea lunii trecute, a fost dispusă ”cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României", după cum anunțau oficialii MAI. Alături de cei doi membri Jobbik, pe teritoriul României au mai primit interdicție tot pentru un an alți doi cetățeni maghiari, Tyirityán Zsolt - membru al organizaţiei "Oastea Haiducilor" – și Mikola Bela, membru al organizaţiei Noua Gardă Ungară. În cazul acestuia din urmă, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, definitiv, să fie declarat indezirabil în România pe o perioadă de cinci ani, întărind astfel soluția similară dată pe fondul cauzei de Curtea de Apel București. "SRI a stabilit cu certitudine că începând cu anul 2013 cetăţeanul ungar (Bela Mikola - n.r.) a desfăşurat pe teritoriul României activităţi contrare securităţii naţionale de factură extremistă. Aceste fapte constituie factor de risc şi ameninţări la adresa securităţii naţionale a României, iar SRI a dispus informarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu propunerea declarării ca indezirabil a cetăţeanului menţionat pentru o perioadă de cinci ani. SRI are în atenţie toate activităţile extremiste de natură să pună în pericol securitatea naţională a României", declara purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații, Augustin Sava, citat de Mediafax.