Cel mai probabil, acum două milenii, insula nici nu exista în forma actuală, sau chiar deloc. Iar numele îi este dat, recent, prin asocierea sa cu orașul Ovidiu, situat la numai 500 de metri de ea. Oricum, merită vizitată, măcar pentru saramura de pește care, parcă are alt gust pe singura insulă naturală, permanent locuită de la noi din țară.
Insula este singurul obiectiv de la noi din ţară care se află pe o insulă naturală, pe care oamenii locului au transformat-o de-a lungul timpului într-un punct de atracţie pentru turişti. Insula Ovidiu este o insulă de origine calcaroasă, creată cu mii de ani în urmă de natură. Suprafaţa insulei este de aproximativ 26.000 mp, circa jumătate din suprafaţă fiind amenajată în scop turistic. Conform cercetărilor făcute pe insulă, cele mai vechi aşezări ale oamenilor în zonă datează din timpul traco-geţilor şi a geto-dacilor. De-a lungul timpului, aici au locuit şi populaţii daco-getice-scitice şi colonii greceşti, dar nu există urme de locuire permanentă. Cu timpul, micul petic de pământ a stârnit curiozitatea şi imaginaţia oamenilor, care au ţesut în jurul său o serie de legende. Una dintre aceste istorii are legătură cu originea numelui pe care îl poartă insula.
Adăpost pentru pescari
Se spune că, în timpul exilului său, poetul Publius Ovidius Naso se retrăgea pe acest petic de pământ pentru a-şi scrie pemele. Și astfel insula a fost botezată cu numele său. În timpul şederii pe insulă, Ovidius ar fi scris operele „Tristele” şi „Ponticele”, în care se regăsesc elemente din viaţa şi obiceiurile oamenilor de aici. Locul exact al mormântului lui Ovidiu nu este cunoscut, dar oamenii prefără să creadă că pe ea s-ar afla sarcofagul poetului. Nu s-a demonstrate, însă, nimic, în realitate.
Specialiştii nu au găsit nicio dovadă care să ateste prezenţa poetului Ovidius pe această mica insulă din lacul Siutghiol. Cu toate acestea, legenda a rămas în picioare până în zilele noastre şi există oameni care cred în veridicitatea ei. În secolele trecute insula era populată de pescari care îşi construiau aici adăposturi, dar şi de grădinari care profitau de solul fertil al insulei. Odată cu identificarea potenţialului său turistic, insula lui Ovidius a fost transformată într-un loc de relaxare pentru turişti, păstrându-şi această întrebuinţare şi astăzi.
Paradis turistic
Insula Ovidiu se află pe Lacul Siutghiol – supranumit Ghiloul mare, de către constănțeni, la aproximativ cinci kilometri de malul stațiunii Mamaia și la 500 de metri de cel al orașului Ovidiu. Este singurul obiectiv turistic de la noi din ţară care se află pe o insulă naturală. Inițial, în anii de mijloc ai secolului trecut era doar un paradis pentru pescarii amatory și profesioniști. Ulterior, comuniștii au construit pe ea un restaurant și un mic camping cu căsuțe de vacanță. Pe ea se poate ajunge și cu bărci cu motpr sau vele, închiriate din Mamaia dar, cel mai lesne se ajunge cu un vaporaș. Acesta este funcțional tot anul, excepție făcând zilele când lacul este înghețat. Pe insulă se organizează evenimente festive sau mondene.
Cârciuma are 50 de locuri în interior și o terasă care cuprinde 80-100 locuri la mese. Există spații de cazare pentru turiști, în căsuțe rustice, fiecare dotate cu pat dublu, grup sanitar propriu și aer condiționat, televiziune prin cablu Pentru copii și iubitorii de animale este amenajată și o micro-rezervație de păsări și animale. Prețurile sunt, însă, destul de piperate. Pe insulă se ajunge cu un vaporaș care pleacă, în funcție de gradul de ocupare, la 30 de minute sau chiar o oră, între 11.30 și 22.00. Ora de plecare poate fi negociabilă, în funcție de numărul de pasageri care dosresc să întârzie mai mult pe insulă. Mai sunt și două șalupe, dar la acestea tarifele sunt sensibil mai mari.