București. Tragedia care a avut loc pe traseul montan din Jepii Mici, unde o tânără de doar 19 ani a fost ucisă de un urs a surprins întreaga țară. Acest incident tragic subliniază problemele legate de gestionarea populației de urși în România, unde numărul acestora a crescut necontrolat. Se pare însă că jocurile politice și influența ONG-urilor au împiedicat luarea unor măsuri adecvate pentru protejarea vieților umane, prioritizând alte interese în locul siguranței cetățenilor.
În luna octombrie 2023, la Senat a fost depusă o Propunere legislativă pentru completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Aceasta a fost susținută de PSD și UDMR, însă opoziția venită din partea PNL și, în special, a ONG-urilor a blocat progresul proiectului legislativ.
Din această cauză, legea a rămas „uitată” în sertarele Camerei Deputaților, evidențiind dificultățile de a gestiona eficient problemele legate de fauna sălbatică și de a asigura protecția cetățenilor.
Legea privind urșii, lăsată de izbeliște de politicieni
Propunerea legislativă pentru completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 a fost adoptată de Senat pe 6 noiembrie 2023 și ulterior trimisă la Camera Deputaților. În luna decembrie 2023, aceasta a primit raport favorabil de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii speciale, precum și de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului. De asemenea, a primit aviz de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, iar în ianuarie 2024, aviz de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.
Cu toate acestea, deși a fost trimisă pentru aviz la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități, și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, aceste comisii nu au emis încă avizul necesar. Pe 11 iulie 2024, propunerea legislativă a fost trimisă pentru raport suplimentar la comisiile pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii speciale, și administrație publică și amenajarea teritoriului, cu termenul pentru depunerea raportului fixat pentru 15 iulie 2024.
Sesiune extraordinară în Parlament
Subiectul a revenit în actualitate, iar premierul Marcel Ciolacu a cerut chiar sesiune extraordinară pentru a elabora pachetul de măsuri privind gestionarea populației de urs brun.
„Am vorbit și cu domnul ministru, am vorbit și cu cei mai implicați și mai știutori în domeniu. Este o aglomerație în anumite zone, urșii nu mai au mâncare suficientă și de asta coboară. Am vorbit și cu domnul Simonis, președinte Camerei Deputaților, pentru că modificarea nu se poate face decât prin Parlament. După discuțiile cu Ministrul Mediului pornim o inițiativă și vom cere o sesiune extraordinară în Parlament (...) Nu se va da liber la împușcat urși în României după bunul plac al fiecăruia, dar va exista o inițiativă și se va cere sesiune extraordinară în Parlament pentru adoptarea acesteia.”, spune premierul.
Problemele privind urșii și protecția turiștilor sunt cunoscute în Guvern
În luna august 2023, dezbaterea publică asupra proiectului de Ordin privind aprobarea nivelului de prevenție și intervenție pentru prevenirea pagubelor și accidentelor produse de specia urs (Ursus arctos) a adus în atenție necesitatea unor măsuri urgente și eficiente pentru soluționarea conflictului dintre om și urs.
Cancelaria Prim-ministrului a transmis către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) o serie de propuneri pentru îmbunătățirea gestionării populației de urși.
Printre acestea se numără înființarea unei instituții dedicate managementului populației de urși, care să realizeze studii anuale și să implementeze strategii de conservare și prevenire a conflictelor.
De asemenea, s-a subliniat necesitatea elaborării unui Plan Național de acțiune pentru populația de urși și modificarea legislației pentru a permite toate metodele legale de vânătoare, în scopul restabilirii fricii instinctive a urșilor față de oameni.
Printre alte propuneri se regăsesc identificarea zonelor cu populație excesivă de urși și implementarea măsurilor specifice pentru a menține siguranța cetățenilor.
S-a propus utilizarea instrumentelor de monitorizare, precum GPS-uri și camere de supraveghere, integrate cu sisteme de avertizare pentru a preveni conflictele între urs și om.
De asemenea, s-a solicitat elaborarea unui plan anual de sprijin financiar pentru protecția împotriva faunei sălbatice și simplificarea procedurilor de despăgubire pentru pagubele provocate de animale sălbatice.
În plus, finanțarea ocoalelor silvice pentru asigurarea hranei urșilor și identificarea regiunilor potrivite pentru relocarea acestora sunt considerate măsuri esențiale.
Urs Brun. Sursă foto: Unsplash
În legea UDMR, România ar face și bani cu vânătoarea de urși
În legea inițiată de UDMR și susținută de PSD, România ar fi avut posibilitatea nu doar de a controla populația de urs brun, ci și de a obține venituri din acest proces. Actul legislativ specifică sumele necesare pentru fiecare tip de exemplar, iar vânătorii interesați de trofee ar fi fost dispuși să plătească sume considerabile pentru a participa la vânătoare.
Ce spunea fostul ministru al Mediului
„În ultima zi a mandatului meu de ministru al Mediului, am semnat ordinul care completează pachetul de legi pentru gestionarea populaţiei de urs.
Pe baza acestuia, am aprobat, din nou, cote de prevenire şi intervenţie pentru urșii care sunt prin păduri: 426 exemplare pot fi îndepărtate cu scop de prevenţie şi 55 exemplare cu scop de intervenţie”, spunea Tanczos Barna, în ultima zi ca ministru al Mediului.
”În perioada mandatului pe care l-am avut, am început implementarea unui set de măsuri, un pachet complex de prevenţie, şi prin acest set de măsuri se putea ajunge la rezultate concrete. Am reintrodus cota preventivă, cota de extragere preventivă a exemplarelor de urs în zonele puternic afectate de atacuri şi trebuia mers mai departe, inclusiv prin introducerea vânătorii. (…) De când am plecat noi de la guvernare, nu s-a mai făcut niciun pas în vederea gestionării acestor conflicte om-urs. Inactivitatea nu va rezolva această problemă niciodată. (…)
În calitate de ministru, aş fi dus pachetul de măsuri până la capăt. Ceea ce am văzut, după plecarea UDMR de la guvernare, că acest pachet de măsuri nu a mai fost continuat, nici planul privind protecţia culturilor şi a fermierilor cu garduri electrice nu a fost finalizat, nici pachetul de măsuri preventive prin cotă de prevenţie şi cotă de vânătoare nu au fost duse mai departe, nu au apărut alte soluţii, eventual alternative la ce am propus noi, pur şi simplu de când am plecat noi nu s-a mai întâmplat nimic în acest domeniu”, a susținut fostul ministru al Mediului.
O fată de 19 ani a murit în timp ce vorbea cu operatorii 112
O tânără turistă a fost atacată de un urs pe traseul montan Jepii Mici din Munții Bucegi, fiind târâtă și sfâșiată de animal, conform declarațiilor salvatorilor montani. Primul apel la 112 a fost efectuat marți după-amiază de iubitul fetei, care a relatat dispecerului Salvamont că sunt urmăriți de un urs și că sunt extrem de speriați. Dispecerul le-a oferit câteva sfaturi despre cum să se comporte în prezența ursului, însă, din păcate, aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a-i proteja de atacul animalului.
Aproape simultan, tânăra de 19 ani a sunat și ea la 112, semnalând situația disperată în care se aflau. Șeful Salvamont Prahova, Dan Banu, a declarat că, deși cuplul a urmat sfaturile primite de la dispecer, nu au reușit să scape de prezența ursului. Atacul violent al animalului a avut consecințe tragice, subliniind pericolul reprezentat de interacțiunea dintre oameni și fauna sălbatică pe traseele montane.
"Era îngrozită... vă dați seama, țipa: 'Ursul se apropie din ce în ce mai amenințător!'", povestește Dan Banu, șeful Salvamont Prahova.