Hălăduind pe autostrada Internetului, am descoperit pe site-ul Ziarului de Bacău, atît în formulă scrisă, cît şi în formulă video, relatarea unei conferinţe de presă ţinute – scria ziarul încă din titlul - de fostul viceprimar Laurian Lucaş, condamnat de I.C.C.J. în 2014, la patru ani închisoare pentru complicitate la luare de mită în cadrul lotului Sechelariu. În prezent, menționa site-ul, Laurian Lucaș e eliberat condiționat.
Dacă numele Sechelariu îmi spunea ceva de un fost primar PSD de Bacău, numele Laurian Lucaş nu-mi spunea nimic.
Am devenit însă brusc interesat de conferinţa sa de presă, citind c-o făcuse pentru a denunţa nedreptatea care i se făcuse prin condamnarea la ICCJ şi, mai ales, pentru a anunţa că se va bate pînă-n pînzele albe pentru a dovedi lumii că e nevinovat.
Această decizie însemna pentru mine că Laurian Lucaș era nevinovat. Şi dacă era nevinovat devenea interesant prin dosarul ticluit de DNA și mai ales prin sentința dată de ÎCCJ în 6 noiembrie 2014, în plină dictatură a Binomului SRI -DNA, de un complet condus de Ioana Bogdan.
Un alt motiv, care mi l-a făcut interesant pe Laurian Lucaş, e momentul relatat de el la conferința de presă cu Nota secretă a SRI care a stat la baza autosesizării din oficiu a PNA. Din text se înţelege că această Notă a fost trimisă la DNA (la vremea respectivă PNA), condusă de Ioan Amariei, de SRI-ul condus de Radu Timofte. Nota asta de relaţii, mai pe româneşte spus, o Notă întocmită de SRI în buna tradiţie a fostei Securităţi, a servit DNA drept temei pentru o Sesizare din oficiu, încheiată prin Procesul verbal din 19 ianuarie 2005. Nota informativă a SRI cu numărul 0992507 fusese redactată în 11 ianuarie 2005. Potrivit normelor de Drept, Nota SRI, de la care a pornit Dosarul Lotului Sechelariu, trebuia cunoscută de Apărare. La conferinţa de presă, Laurian Lucaş spune că deşi el a cerut să vadă Nota nici azi nu ştie ce conţine. A fost refuzat pe motiv că e securizată pe 49 de ani. Şi aceasta dacă nu chiar îl făcea interesant pe Laurian Lucaş. Se contura existenţa Binomului cu mult înainte ca acesta să fie oficializat prin Protocoale.
Încă din ianuarie 2005!
Deoarece spaţiul tipărit nu-mi permite o incursiune prin întreg dosarul, ( fac asta pe cristoiublog.ro și în ediția online a Evenimentului zilei), mă voi rezuma la prezentarea doar a unuia din aspectele dosarului: Cel prin care DNA și în varianta PNA a fost un instrument al răfuielilor politico- mafiote sub pretextul luptei împotriva corupției.
Pe 19 ianuarie 2005, Petru Nariţa, procuror şef serviciu în PNA, la Centru, adică, întocmeşte un Proces verbal de sesizare din oficiu în legătură cu Dumitru Sechelariu. Chiar din debutul Procesului Verbal, aflăm că temeiul Sesizării din Oficiu e o Notă de relaţii a SRI din 11 ianuarie 2005 despre existenţa unui Grup de interese în jurul fostului primar:
„Din informaţii care se mai deţin s-a stabilit, că un grup de interese – primar Dumitru Sechelariu, viceprimari Dragoş Benea, Laurian Lucaş, director general al S.C. Letea S.A., Adrian Grigore, subprefectul Gabriel Vlase (Gabriel Vlase, actualul şef al SIE, propus de Klaus Iohannis – n.n.)”
Lectura Documentului ne dezvăluie că practic PNA Central, care a preluat cazul de la Bacău, pentru că era vorba de o Notă a SRI privind siguranţa naţională, transcria cele cuprinse în Notă. Pe mai multe pagini, sînt descrise gravele ilegalităţi comise de Dumitru Sechelariu prin intermediul Grupului său de interese în dauna Patrimoniului public. Pe lîngă trei privatizări frauduloase şi direcţionări preferenţiale de lucrări publice, Sesizarea din oficiu, folosind sintagme din Nota SRI (”se apreciază că în mediul de afaceri din judeţul Bacău s-a creat o stare de nemulţumire”!!!), îl schiţează pe iniţiatorul şi coordonatorul Grupului de interese şi ca un Jupîn politico-juridic al judeţului: „De asemenea se stabileşte că Dumitru Sechelariu, susţinut fiind de Viorel Hrebenciuc, a obţinut delegarea pe funcţie la Camera de Conturi Bacău a lui Gheorghe Neicuţescu şi se preconiza ca după alegerile locale să fie numit Neculai Lupu. Demersuri au fost făcute pentru denumirea lui Nelu Niţă ca şef al I.P.J. Bacău (funcţie din carea acesta a fost demis anterior) şi obţinerea gradului de chestor. S-au făcut intervenţii pentru numirea procurorului Codruţ Olaru la Agenţia Naţională de Control Bacău sau de procuror general al Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Bacău.”
Sesizarea din oficiu e urmată, în 3 februarie 2005, de Rezoluţia de începere a urmăririi penale a lui Dumitru Sechelariu. Rezoluţia reia acuzaţia din Sesizarea din Oficiu cu privire la grupul de interese. Pe 7 iunie 2005, Lovitură de teatru!
Prin Ordonanţa de extindere a urmăririi penale, Dumitru Sechelariu e acuzat de asociere în vederea săvîrşirii de infracţiuni şi luare de mită pentru cumpărarea de terenuri de la 8 persoane fizice la un preţ mai mic decît cel de pe piaţa liberă. Mai precis, Dumitru Sechelariu ar fi constituit un grup infracţional pentru a condiţiona retrocedarea unor terenuri agricole la 8 persoane de obligativitatea de a i le vinde, după obţinerea titlului de proprietate, la un preţ mai mic decît preţul pieţei. Din dosarul Dumitru Sechelariu dispar gravele acuzaţii privind privatizările frauduloase, pe motiv că faptele nu există. Apare însă una nouă. Ca şi în cazul primelor acuzaţii, Dumitru Sechelariu e denunţat c-ar fi acţionat prin intermediul unui grup de interese. Numai că acum grupul de interese se reduce doar la Laurian Lucaş. Dragoș Benea, viceprimarul prin intermediul căruia avuseseră loc privatizările frauduloase dispare din schemă. Dispare şi subprefectul Gabriel Vlase. Cei doi îşi continuă liniştiţi carierele. Dumitru Benea ajunge Preşedinte C.J. pînă în 2016. Acum e senator PSD şi preşedintele organizaţiei judeţene a PSD. Gabriel Vlase ajunge deputat – 2004-2018 – vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, în prezent şef SIE. În piesa cu terenurile e introdus şi Vasile Ifrim. Cei trei – Dumitru Sechelariu, Laurian Lucaș și Vasile Ifrim sînt reţinuţi în 7 iunie 2005. S-a tot vorbit de folosirea presei de Binomul SRI-DNA sub conducerea cuplului Florian Coldea – Codruţa Kovesi. Cazul Laurian Lucaş demonstrează că folosirea presei era un instrument şi cînd Binomul SRI-DNA era întruchipat de Radu Timofte şi Ioan Amariei. Chiar în ziua cînd s-a dispus reţinerea, la radio Europa FM (postul a fost infiltrat aşadar încă din 2005 şi infiltrat a rămas pînă azi), se dăduse ştirea reţinerii înainte ca cei trei să fie reţinuţi. Pe parcursul anchetei acuzații aflau de la televizor că sînt corupţi, ticăloşi, prin transmiterea tendenţioasă de informaţii din dosar de către DNA.
Pe 25 iulie 2005, cei trei sînt trimişi în judecată, la Tribunalul Bacău, de DNA centru, cu aprobarea lui Ioan Amariei, sub acuzaţiile, printre altele, de asociere în vederea săvîrşirii de infracţiuni, luare de mită şi complicitate la luare de mită. Fabricat de DNA, dosarul e spulberat de patru instanțe:
- 13 aprilie 2007. Tribunalul Bucureşti îi achită pe toţi cei trei inculpaţi în Dosarul Sechelariu, printre care şi pe Laurian Lucaş.
- 3 iunie 2008. Curtea de Apel Bacău respinge Apelul DNA şi menţine achitarea dată de Tribunal.
Atît Tribunalul, cît şi Curtea de Apel şiau bazat sentinţa, printre altele, pe absenţa de la dosar a oricărei probe, în afară de declaraţiile date la anchetă de 8 persoane. Atît la Tribunal, cît şi la Curtea de Apel, toate cele 8 persoane au susținut că li s-a impus de către DNA declaraţiile de la anchetă.
DNA face recurs, la I.C.C.J. Prin Decizia I.C.C.J. din 25 noiembrie 2008, se casează Decizia CA Bacău şi se trimite spre rejudecare la CA Bacău pe motiv că unul dintre judecători fusese declarat incompatibil. CCJ nu se pronunţă asupra sentinţei. Curtea de Apel Bacău trimite dosarul la Tribunalul Bacău.
În 7 octombrie 2009, după patru ani de anchete şi procese (două sentinţe de achitare), Procesul e reluat de la zero! Laurian Lucaş a fost tîrît prin anchete şi procese patru ani.
Tribunalul Bacău reaudiază martorii din dosar. Cei audiaţi cu patru ani înainte depun aceleaşi mărturii ca şi la primul proces.
Pe 26 iunie 2012, Tribunal Bacău îi achită pe cei trei. Din nou!
DNA face Apel. Curtea de Apel Bacău îi achită pe 6 noiembrie 2012.
DNA face recurs la I.C.C.J.
Președinta Completului de trei judecători e Ioana Bogdan.
Dintre cei 8 martori, doar trei pot fi audiaţi în cadrul cercetării judecătoreşti. Ceilalţi fie au murit, fie sînt netransportabili. Cei trei martori îşi susţin depoziţiile de la toate cele patru instanţe care au dat pînă acum achitări.
Ioana Bogdan găseşte de cuviinţă că aceste declaraţii nu trebuie luate în seamă (deşi ea le-a cerut!)
Nu trebuie luate în seamă nici declaraţiile celor opt dintre anii 2005-2014.
Singurele probe pe care Ioana Bogdan le ia în seamă sînt declarațiile date de martori în 2005 în faţa DNA!
Să ne mirăm?
Ioana Bogdan a fost între septembrie 2009 şi noiembrie 2010 consilier al procurorului şef al DNA, Daniel Morar. De aici, în noiembrie 2010, Ioana Bogdan sare direct la funcţia de judecător la I.C.C.J. Era nevoie de cineva care să-l condamne pe Adrian Năstase. Luată sub aripa sa de Anton Pandrea, preşedinte al Secţiei Penale a I.C.C.J., Ioana Bogdan a fost plantată în cele două dosare de Poliţie politică fabricate fostului premier. Adrian Năstase a cerut zadarnic recuzarea.
Cînd ai ajuns la I.C.C.J. din consilier al şefului DNA ca să-l poţi condamna pe Adrian Năstase cum să nu dai crezare DNA în dosarul Laurian Lucaş chiar dacă patru instanţe anterioare l-au achitat?
Mai ales că ne aflăm în noiembrie 2004, cînd Binomul SRI- DNA avea deschise mai toate culoarele în Justiție!