Pentru mine, cazul plagiatului Laurei Codruța Kovesi seamănă foarte bine cu cel al lui Marian Munteanu cu al său angajament la Securitate.
Punctele nodale sunt identice. A apărut întâi informația că Kovesi a plagiat (sau că Munteanu a colaborat cu Securitatea). S-a negat rapid, iar verificarea a fost superficială sau simulată, în ambele cazuri. Și Kovesi, și Munteanu erau și sunt niște simboluri ale societății prin acțiunile lor.
A venit, însă, momentul când s-a cerut adevărul despre o poveste neclară. Istoria e plină de exemple similare. Scotocirea în trecutul Laurei Codruța Kovesi și al lui Marian Munteanu a scos la iveală, în această perioadă, tot felul de lucruri. Cu fiecare detaliu aflat, statuia eroilor se ciobea, iar așchiile sărite tăiau în sufletele celor care au crezut intens în Arhanghelul Pieței Universității sau în Eroina Dreptății de la DNA.
În momentul de față, interacțiunea lui Marian Munteanu cu Securitatea (fapt negat cu vehemență de fostul lider al studenților din 1990) a fost lămurită de CNSAS. O expertiză grafoscopică, solicitată de Consiliul Național, a arătat că scrisul de pe Angajament, note informative și chitanța pecuniară aparțin lui Munteanu. Nu a făcut poliție politică, zice CNSAS, dar a existat o formă de colaborare pentru care a fost și plătit. În cazul plagiatului Laurei Codruța Kovesi, lucrurile sunt mai complicate. Așa spun profesorii de la Universitatea de Vest, unde șefa procurorilor și-a susținut doctoratul, așa pare că ne transmite (prin neimplicare) CNATCDU. Dacă pentru a afla adevărul, CNSAS a apelat la un expert acreditat de Ministerul Justiției, iar acesta a întocmit un raport explicit, în povestea cu plagiatul Laurei Codruța Kovesi toată lumea pare speriată și se tărăgănează soluționarea sesizărilor. Însăși istoria acestui doctorat controversat e presărată cu momente delicate, care ridică suspiciuni.
Primele informații despre plagiatul Laurei Kovesi au circulat în mediile de presă în mai 2012. În vara acelui an s-a comunicat că a fost alcătuită o Comisie Tehnică de Verificare de către Senatul Universității din Timișoara și s-a ajuns la concluzia că teza de doctorat a procurorului general al României de atunci nu este un plagiat. Abia în acest an, informații mai clare au apărut în spațiul public, odată cu scandalul provocat de autodenunțul deputatului Sebastian Ghiță.
Știm că îndrumătorul de doctorat al lui Kovesi a fost cel mai mare penalist din Vestul țării, avocatul Viorel Pașca, fostul procuror despre care revoluționarii spun că i-a anchetat în 1989. Evident, el este în afara jocului în acest moment. Dar cine sunt cei care au analizat teza în 2012 și au ajuns la concluzia că nu este un plagiat?
Cei trei membri ai Comisiei Tehnice de Verificare, numită la propunerea rectorului Universității de Vest, prof dr. Marilen Pirtea, au fost conf. dr. Lucian Bercea, decanul Facultății de Drept și membru al Catedrei de Drept Privat, prof. dr. Anton Trăilescu și prof dr. Radu Bufan. Ultimul, Radu Bufan, este alăturat de ziariști din presa locală lângă avocatul și profesorul Viorel Pașca și rectorul Pirtea ca fiind cei care au susținut-o și protejat-o intens pe Laura Codruța Kovesi încă de la primele acuzații de plagiat.
Despre prof. dr. Radu Bufan, șeful Catedrei de Drept Privat, avocat si lichidator, presa a scris că s-ar fi avântat să o apere pe Kovesi în chestiunea plagiatului deoarece avea un dosar (și se spune că încă îl are) la DNA Central pe care voia să-l soluționeze favorabil. E vorba de ceea ce a fost cel mai mare combinat de porci din țară, Comtim, la care Bufan fusese lichidator. Împotriva lui se începuse urmarirea penală pentru privatizare frauduloasă, retrocedări suspecte și subevaluarea activelor combinatului de porci.
Ziarul Adevărul, în 18 noiembrie 2010, scria despre profesorul timișorean Radu Bufan: „Anchetatorii DNA au început urmărirea penală împotriva unui judecător şi a unui avocat. Dosarul penal vizează comercializarea la un preţ sub cel al pieţei a unei clădiri a Comtim care a fost revendicată. Procurorii anticorupţie ai Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie au început, în urmă cu două săptămâni, urmărirea penală împotriva fostei judecătoare Rodica Marghescu şi a unui avocat, Radu Bufan, implicat în procedura de lichidare a Comtim. Cei doi sunt cercetaţi pentru infracţiuni de corupţie, întrun dosar penal deschis în anul 2006 de şeful DNA, Daniel Morar, în care este cercetată înstrăinarea unei clădiri ce aparţinea Comtim. E vorba de un imobil de 1.700 de metri pătraţi, situat în centrul Timişoarei, care făcea parte din patrimoniul Comtim, înstrăinat cu 80.000 de dolari”.
La data când Laura Kovesi a susținut teza de doctorat la Universitatea din Timișoara, apoi când s-a dat primul verdict de neplagiat, dosarul de la DNA în care era prins și profesorul și lichidatorul Bufan nu era finalizat. Moştenitorul clădirii, Eugen Szekely, cel care a solicitat retrocedarea imobilului și a susţinut că imobilul fusese subevaluat de lichidator şi vândut la un preţ mult mai mic, nu și-a intrat în drepturi.
Fostul Comtim, cel mai mare combinat de creştere a porcilor din Europa în epoca Ceaușescu, cu circa 5.000 de angajați, a fost lichidat la începutul anilor '90, din cauza datoriilor. O operațiune controversată, care a adus un noian de dezvăluiri grave la adresa unor politicieni și niște dosare penale, ca și cel al lichidatorului Radu Bufan. Cu ani în urmă, o parte din fostul combinat a fost revitalizat de o companie americană care a simțit potențialul pe care îl are piața de desfacere cucerită de Comtim, iar astăzi americanii dețin o afacere cu profituri uriașe.
Chiar și această afacere cu Comtim, poate fără nicio legătură directă cu Laura Kovesi, aduce o umbră de îndoială asupra corectitudinii analizării tezei ei de doctorat. Nu poate fi valid un verdict de neplagiat dat șefei DNA, în 2012, de către un profesor amestecat în tărâțele porcilor de la Comtim, urmărit penal chiar de DNA! Așadar, dacă la Marian Munteanu s-a găsit un expert care să lămurească situația incertă, la fel e necesar să se găsească și în cazul plagiatului lui Kovesi.