Consumul exagerat de alcool poate provoca daune considerabile la nivel cerebral, chiar şi în cazul persoanelor care nu au ajuns să fie intoxicate sau să dezvolte, în mod evident, o dependenţă.
Acum, analiza imagistică a creierului a demonstrat că abuzul de alcool, pe termen lung, poate modifica structura creierului: scade numărul de celule gri din zonele responsabile de învăţare, memorie, luare a deciziilor şi comportamentul social, şi distruge fibrele albe, care realizează conexiunea dintre cele două emisfere cerebrale.
„Pe măsură ce îmbătrânim, volumul substanţei cenuşii scade, la fel ca și volumul substanţei albe. Dar la alcoolici, aceste zone se tulbură mai devreme şi mai rapid. Acest fenomen se aseamănă cu accelerarea procesului de îmbătrânire”, afirmă Edith Sullivan, profesor de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea Stanford, care a studiat mai mulţi ani efectele alcolului.
De asemenea, abuzul de alcool pe termen lung schimbă modul în care creierul reglementează emoţiile şi anxietatea şi perturbă sistemele de somn, generând astfel efecte distructive asupra organismului. Din ce în ce mai des, clinicienii diagnostichează „tulburări neurocognitive induse de alcool" şi „demenţă provocată de consumul de alcool", precizează Asociația Americană de Adictologie.
Membrii Institutului Naţional de Abuz de Alcool şi Alcoolism (NIAAA) din SUA afirmă că probabilitatea de a avea probleme grave de sănătate creşte la bărbaţii care consumă mai mult de 14 pahare pe săptămână sau 4 într-o zi. Iar femeile care sunt mai susceptibile de a avea probleme grave de sănătate sunt cele care consumă mai mult de 7 pahare de băuturi alcoolice într-o săptămână sau 3 într-o zi.
Între timp, unele studii arată că persoanele care consumă alcool moderat (o băutură pe zi pentru femei şi 2 pentru bărbaţi) au un risc mai mic de boli cardiovasculare, depresie şi unele probleme cognitive decât cei care nu beau deloc. Dar riscurile efectelor nocive cresc brusc la oamenii care consumă o cantitate mai mare de alcool.
„Nivelul scăzut de alcool poate îmbunatăţi fluxul de sânge la nivelul creierului, dar există o tensiune care reduce volumul materiei albe. La anumite niveluri, poate exista un punct critic în care efectele nocive sunt mai mari decât beneficiile", a declarat Ian Lang, expert în demenţă şi lector superior în domeniul sănătăţii publice la Universitatea Şcolii Medicale Exeter din Anglia.
„Multe din efectele alcoolului asupra creierului şi asupra comportamentul sunt similare cu demenţa vasculară cerebrală - a doua cea mai comună formă de demenţă. Ea reduce fluxul de sânge la nivelul creierului şi afectează gândirea, raţionamentul şi memoria, la fel ca boala Alzheimer”, a declarat Gary Kennedy, directorul Departamentului de Psihiatrie Geriatrică de la Centrul Medical Montefiore din Bronx, New York.
Oamenii de ştiinţă nu sunt siguri dacă consumul de alcool cauzează depresie sau invers. Însă, experţii spun că, în mod, clar este un cerc vicios: „Oamenii beau, de multe ori, deoarece nu se simt bine, dar băutura îi face să se simtă şi mai rău, aşa că ei decid să bea mai mult", afirmă directorul NIAAA, George Koob.
Anamaria Ciubară este unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri. După o experiență de peste 10 ani la Institutul de Psihiatrie din Iași, acum își desfășoară activitatea la Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” din Galați. Este medic primar psihiatru, conferențiar universitar la Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de Medicină și Farmacie, catedra de Psihiatrie, și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience. De asemenea, colaborează cu Clinica Medlife din Galați și cu clinica Helicomed din Iași.
În fiecare săptămână, în Evenimentul zilei, vine în sprijinul persoanelor interesate de problemele legate de sănătatea mentală, oferindu-le informații la rubrica: „La sfat cu psihiatrul”.