Deşi este una din cele mai frecvente tulburări de sănătate mintală, sindromului depresiv la vârstă fragedă nu i se acordă o importanță adecvată, cercetările ştiinţifice sunt foarte puţine, iar programele de prevenţie sunt inexistente la noi.
Este mult subdiagnosticat şi reprezintă a patra cauză de deces la copiii între 10 şi 15 ani şi a treia la cei de 15-25 de ani afirmă Rosen, D. S., & Goldenring, J. M. în studiul „Getting into adolescent heads: an essential update”, publicat în anul 2004 în Contemporary Pediatrics. 8% dintre studenţi suferă de depresie, dar doar 1 din 5 solicită ajutor după Bond Lyndal de la Centre for Adolescent Health, Royal Children's Hospital, Victoria, Australia.
Factorilor etiologici deja consacraţi prin studiile anterioare li s-au adăugat alţii noi, în contextul schimbărilor sociale, economice şi chiar politice din ultimii aproape 30 de ani. Aceşti noi factori determinanţi sau favorizanți au implicaţii majore în ceea ce priveşte creşterea şi dezvoltarea fizică şi psihică a adolescentului, mergând de la dificultăţi de adaptare la suicid. d’Acremont, M., & Van der Linden, M, într-un articol publicat în 2007 în Journal of adolescence realizează o analiză pe bază de chestionare prin care încearcă să afle ce a dus la apariţia unor schimbări dramatice în gândirea şi dezvoltarea copiilor. Astfel, se constată că deşi până la o anumită vârstă copiii nu înţeleg în totalitate ce reprezintă moartea, ajung să înţeleagă că aceasta reprezintă totuşi un eveniment dramatic, capabil să influenţeze comportamentul.
Prin urmare, în cazul copiilor, spectrul motivaţional care îi determină pe aceştia să recurgă la un gest halucinant şi de cele mai multe ori de neînţeles pentru adulţi diferă foarte mult de motivaţia pe care o întâlnim la adolescenţi, adulţi şi, respectiv, la persoanele în vârstă. Copiii recurg de cele mai multe ori la acest gest extrem determinaţi, uneori, doar din dorinţa de a atrage atenţia asupra problemelor personale sau pentru a semnala o disfuncţionalitate a mediului în care trăiesc (se întâlneşte des în cazurile în care copiii sunt martorii unor scene traumatizante care se petrec în jurul lor).
Este posibil ca un copil să sufere de depresie? Da. De cele mai multe ori, ca adulţi şi mai ales ca părinţi, ne este greu să concepem şi să acceptăm că un copil poate cunoaşte o adevărată suferinţă depresivă. Depresia din copilărie şi adolescenţă este diferită de tristeţea normală şi emoţiile cotidiene. Aceste fenomene apar pe măsură ce un copil se dezvoltă şi creşte. Dacă un copil pare trist, nu se presupune de prima dată că se află într-o depresie semnificativă. Atunci când tristeţea devine destul de importantă încât să perturbe activităţile normale, aspectele vieţii sociale ale copilului sau adolescentului, sunt afectate ariile de interes ale acestora, este perturbată activitatea școalară, viaţa în familie, putem lua în calcul că acest lucru poate să fie un indicator al depresiei.
„Cu cât este mai mic un copil, cu atât este mai greu să dăm un diagnostic precis, fiindcă boală nu vine cu simptomele ei obişnuite. Un copil care plânge des, este timorat, nu vrea să se joace cu ceilalţi copii şi acuză mereu dureri de cap şi de burtă, suferă foarte probabil de depresie”, afirmă psihiatrul german Frank Joseph Freisleder, considerat expert în probleme psihiatrice la copii.
Elevii din clasele primare îşi exprimă deja explicit aceste simptome: sunt trişti fiindcă nu au prieteni şi au impresia că nimeni nu îi agreează. De obicei, starea lor trece de la lipsa de implicare la agresiune. Simptomele la adolescenţi sunt similare cu cele ale oamenilor la maturitate. „Nu am chef azi”, „lăsaţi-mă în pace”, urmate de o izolare în propria cameră, de dezinteres şi melancolie.
Nu trebuie să uităm că adolescenţa este o perioadă care cuprinde multiple modificări, inclusiv modificări asupra structurii psihicului. Prin urmare, este o perioadă de vulnerabilitate majoră. Tranziţia de la copilărie la maturitate presupune o fragilitate a psihicului, fapt pe care persoane rău intenţionate îl pot exploata. Practic, acest grup de jocuri de tipul „balena albastră” este un mod de manipulare care exploatează diverse disfuncţionalităţi care apar în structura psihicului adolescentului. Este şi vârsta la care adolescentul bravează, vrea să facă lucruri demonstrative, să atragă atenţia asupra sa. Ţările din blocul est-european sunt mai expuse deoarece vulnerabilitatea adolescenţilor este mai mare aici. Aşa cum am spus de multe ori, în ţările mai sărace din Europa de est, copii sunt expuşi unor factori de risc suplimentari care generează o serie de factori stresori.
Deşi simptomatologia este foarte bogată aşa cum rezultă din DSM V şi ICD 10, nu în toate cazurile vor apărea aceste semne. Fiecare copil în parte se va comporta, gândi sau simţi altfel. Majoritatea vor prezenta o varietate de simptome în concordanţă cu diferite momente şi contexte ale vieţii. În general, unii copii şi adolescenţi se integrează satisfăcător în medii structurate. Copiii cu o istorie de violenţă, alcool sau abuz fizic şi/sau sexual au un risc mai mare de suicid decât cei care prezintă simptome de depresie severă.
Un factor important în România îl reprezintă efectele migraţiei părinţilor la muncă în străinătate asupra sănătăţii psihice a copiilor şi adolescenţilor. Este necesară identificarea noilor factori de risc în contextul socio-economic actual, a implicaţiilor acestora, în vederea elaborării unui proiect de prevenţie primară a sindroamelor depresiv anxioase, a altor tulburări în sfera afectivităţii şi a complicaţiilor majore (suicidul) şi realizarea unei bazei de date cu elevii din a căror familie este plecat cel puţin un părinte în străinătate, pentru iniţierea de sprijin interdisciplinar.
Anamaria Ciubară este unul dintre cei mai cunoscuți medici psihiatri. Își desfășoară activitatea la Spitalul de Psihiatrie ”Elisabeta Doamna” din Galați, este medic primar, conferențiar universitar la Universitatea ”Dunărea de Jos”, Facultatea de Medicină și Farmacie, catedra de Psihiatrie, și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience. În fiecare weekend, în Evenimentul zilei, vine în sprijinul persoanelor interesate de problemele legate de sănătatea mentală, oferindu-le informații la rubrica: „La sfat cu psihiatrul”.