Şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a criticat-o joi pe şefa noului Parchet European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi, despre care a spus că nu este potrivită pentru această funcţie, având în vedere trecutul foarte controversat, dar şi faptul că şi ea a fost acuzată pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă în dosarul aducerii în ţară a fostului director al FNI, Nicolae Popa.
Într-o declaraţie de presă în care a bifat mai multe subiecte, Gulyas a punctat că şefa EPPO, Laura Codruţa Kovesi, nu este persoana potrivită pentru a conduce instituţia. El a completat că numirea ei ar putea afecta eficienţa organizaţiei după ce Laura Codruţa Kovesi „a investigat politicieni ungari în România pe baza unor acuzaţii inventate” şi a fost investigată înainte de a fi numită procuror-şef european.
Kovesi are probleme mari la Parchetul European. Gergely Gulyas s-a referit ancheta deschisă în decembrie 2018 de Adina Florea, care ocupat funcţia procuror-șef adjunct al Secției speciale, în prezent la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. De asemenea, Adina Florea a fost propusă de trei ori de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, pentru șefia DNA, dar președintele Klaus Iohannis a respins-o.
Pe 28 martie 2019, Florea a pus-o sub acuzare pe Kovesi pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a lui Nicolae Popa. La acea vreme, Adina Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România.
Ulterior, LCK a contestat controlul judiciar în instanţă, iar pe 3 aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura impusă de Florea. Judecătoarea Francesa Vasile a spus în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi era nelegală, iar acuzaţiile aduse erau lipsite de „precizie, claritate şi de suport probator”.
Kovesi vrea să scape de ancoră
Aceste evenimente au fost înregistrate chiar în timpul procedurii de selecție a procurorului-șef european, post pe care îl urmărea şi Kovesi, care în cele din urmă l-a şi obţinut. ÎCCJ a acuzat-o pe Adina Florea că tergiversează ancheta deschisă în decembrie 2018. Drept urmare, ea a fost obligată de mai multe ori să soluționeze dosarul lui Kovesi. Ultimul termen a fost la 1 aprilie 2021, iar în ceea ce o privește pe Laura Codruța Kovesi, soluția dată putea fi trimiterea în judecată sau clasarea.
Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) nu a respectat nici termenul fixat pentru 1 aprilie. La solicitarea Agerpres, Secţia specială a transmis că în dosarul Laurei Kovesi „nu a fost adoptată o soluţie”. Asta a însemnat că Secţia specială nu a pus în aplicare o decizie definitivă a Instanţei supreme.
Dosarul a fost deschis după sesizarea depusă de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit de mai mulţi ani în Serbia. El susţinea că în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa. Pe numele fostului şef al FNI exista un mandat internaţional de arestare.
Laura Codruţa Kovesi era acuzată că în 2011, când era procuror general, ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI. El fugise din ţară pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI. Banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI.
Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece ar fi declarat în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă. Totuşi, în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri.
Kovesi are probleme mari la Parchetul European
Revenind la acuzaţiile lansate de Gulyas, trebuie spus că ele vin în contextul în care Ungaria nu participă la noul Parchet European (EPPO). Guvernul de la Budapesta consideră că există anumite domenii în care o integrare europeană sporită poate fi dăunătoare suveranităţii naţionale.
Conform Agerpres, Gulyas a spus că şefa EPPO, Laura Codruţa Kovesi, nu este persoana potrivită pentru a conduce această instituţie. El a susţinut că numirea ei ar putea afecta eficienţa organizaţiei după ce Laura Kovesi „a investigat politicieni ungari în România pe baza unor acuzaţii inventate” şi a fost investigată.
Alături de Polonia, Danemarca, Suedia şi Irlanda, Ungaria este una dintre cele cinci ţări membre ale UE care nu participă la noul Parchet European, instituţie cu sediul în Luxemburd şi cae şi-a început activitatea marţi.
Noua instituţie are rolul de a investiga şi de a iniţia acţiuni de urmărire penală împotriva autorilor unor delicte ce afectează interesele financiare ale UE. În prim-plan sunt cazurile de fraudă cu fonduri europene ce depăşesc suma de 10.000 de euro, fraude de TVA de peste 10 milioane de euro, fapte de corupţie şi spălare de bani.