S-a votat in Consiliul JAI repartizarea cotelor obligatorii de refugiați. Germania a reușit să-și impună punctul de vedere, opoziția României, Cehiei, Ungariei și Slovaciei nefiind suficientă pentru a bloca decizia. Numai că examenul de Președinte pe care îl are în față Klaus Iohannis nu s-a încheiat, ci de-abia începe.
Traian Băsescu avertiza, în urmă cu câteva săptămâni, că România a greșit atunci când a acceptat principiul cotelor. Iohannis s-a bazat pe o nuanță care nu a mai interesat pe nimeni. Diferența între cotele VOLUNTARE și cele OBLIGATORII a dispărut odată cu depășirea tuturor estimărilor privind numărul real al refugiaților. De la 40.000 s-a ajuns la 120.000, mâine-poimâine la 500.000 și tot așa. Greșelile de politică ale cancelarului Angela Merkel sunt împărțite tuturor partenerilor din UE.
Numai că România are o carte pe care o mai poate juca. Dacă, și numai dacă, Iohannis va avea curajul să adopte o politică în care declarațiile sale inițiale, potrivit cărora România nu va accepta impunerea cotelor obligatorii, vor fi respectate.
Astfel, potrivit Constituției României: Art. 3 – Teritoriul (1) Teritoriul României este inalienabil. (2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional. (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii. (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.
Cu alte cuvinte, prin citirea atenta a ultimului alineat din articolul 3, rezulta ca primirea a 6-7.000 de refugiați poate fi interpretată ca fiind neconstituțională. Sau, cel puțin este nevoie de avizul consultativ al Curții Constituționale. Care poate fi sesizată de președintele României, Klaus Iohannis. Pentru că acesta are obligația să respecte Constituția Romaniei, în primul rând, apoi să accepte deciziile UE. Se va folosi Klaus Iohannis de acest articol din Constituție? Este un moment definitoriu pentru mandatul său de președinte. Din care vom înțelege care este poziția României în privința respectării garanțiilor de securitate acordate partenerilor strategici, dar și a statutului de membru al comunității europene.
Până atunci, potrivit art. 262 din Codul Penal, orice persoană care trece ilegal frontiera de stat a României comite infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei, care este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. În această situaţie se va afla orice refugiat sau migrant care, neavînd viză de intrare în România, va încerca să treacă frontiera.