Asistăm în ultimul timp la mișcări în interiorul sistemului de Justiție, generate de valurile pe care le-au făcut acțiunile unor actori din afara lumii judecătorilor și procurorilor.
Una dintre acțiunile care au generat nemulțumirea a peste 1.000 de judecători și procurori din țară este legată de intențiile de modificare a Legilor Justiției, nu doar prevederile referitoare la modalitatea de numire în funcțiile din parchete fiind motiv de îngrijorare, ci și cele care răstoarnă modalitatea de acces în magistratură către vremuri pe care le credeam apuse. Regula de acces în funcțiile de judecători și de procurori, de la care nu ar trebui să existe excepții, este CONCURSUL.
Or, magistrații sunt nemulțumiți că anumite personaje vor să deroge de la regulă pentru avocații cu vechime de 18 ani. Adică ei să nu dea examen. Ca să se facă o modificare în oglindă la Legea avocaților, există „mărimi politice” care au gândit „să-i mulțumească” pe magistrați dându-le și lor acces fără concurs în avocatură dacă au 18 ani de vechime. Protestele judecătorilor și procurorilor, pe această temă, mai mult sau mai puțin băgate în seamă, au creat tabere pro și contra intenției de modificare legislativă, dar cei mai mulți cred că măsura ne-ar întoarce la sistemul angajărilor pe pile și ar scădea calitatea actului de justiție.
O altă scindare în sânul magistraturii este cea legată de scandalul declanșat de declarațiile generalului Dumitru Dumbravă, de la Serviciul Român de Informații, făcute în 30 aprilie 2015, într-un interviu pentru siteul juridice.ro. Justiția ca un câmp tactic pentru SRI este o idee care deranjează pe o parte dintre judecători și procurori, discuțiile publice ale unora dintre actorii sociali alunecând „unilateral spre negativ”.
Trei organizații profesionale, mai mult sau mai puțin reprezentative, au ieșit ieri la scena publică, atacând Consiliul Superior al Magistraturii pentru decizia pe care a luat-o în cazul acestui așazis conflict. Asociația Magistraților din România, condusă de Gabriela Baltag și al cărei președinte onorific este nimeni alta decât celebra judecătoare Viorica Costiniu, Asociația Procurorilor din România, conduși de Constantin Sima, și Uniunea Națională a Judecătorilor din România, condusă de Natalia Roman, și-au unit vocile și cer CSM-ului să-și revoce hotărârea prin care Consiliul a decis că declarațiile generarului SRI Dumitru Dumbravă - potrivit căruia instanțele de judecată sunt „camp tactic” pentru acest serviciu secret - nu au afectat independența justiției. Cei trei lideri ai organizațiilor care au semnat cererea se arată indignați de faptul că în același interviu generalul Dumbravă a mai afirmat și că „SRI aplică «patternuri infracționale» la toți judecătorii care judecă dosare instrumentate cu sprijinul SRI, chiar dacă împotriva acestor judecători nu există plângeri de fapte de corupție”. Din această cauză, semnatarii plângerii fac un întreg proces de intenție Serviciului Român de Informații, fără a aduce nici o clipă în discuție faptul că SRI are obligația legală de a monitoriza sistemul de justiție, din moment ce fenomenul corupției este atât de întins încât afectează siguranța națională. Se lasă impresia în spațiul public că ar fi o infracțiune în sine monitorizarea justiției de către SRI, deși acest lucru este o atribuție legală cu care a fost investit Serviciul, prin lege, dar și prin Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Criticii CSM-ului consideră că declarațiile generalului Dumbravă au afectat independența Justiției și consideră hotărârea Consiliului ca fiind „nelegală” și fără o motivare „în mod real”, din moment ce nu ar fi fost luate în calcul și argumentele inițiale ale unor magistrați, precum fostul șef al DNA, în prezent judecător la Curtea Constituțională a României. Acesta precizase că „o declaraţie a unui reprezentant al SRI-ului că urmăreşte dosarul până la soluţionarea definitivă este de neacceptat şi de neînţeles. Nu au treabă în această zonă”.
În Raportul Inspecției Judiciare, asumat de CSM, se precizează că SRI are obligația legală de „a derula activități informativ operative de cunoaștere, prevenire și contracarare” în „contextul abordării problemei corupției și combaterii ei, ca parte în structura de Strategie de Securitate Națională”. Mie mi se pare foarte clar și perfect legal, astfel că nu pot să nu mă întreb cui servește inducerea unor idei false în legătură cu acest aspect și de ce nu ar vrea magistrații cinstiți să aflăm despre colegii lor corupți care îi fac de rușine?!
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.