Fenomenul jocului „Balena Albastră” care împinge adolescenţii la sinucidere nu este singurul de acest gen care s-a propagat în mediul online în ultimii ani. Între 2007 şi 2012, într-un orăşel de numai 40.000 de locuitori din Ţara Galilor, s-au sinucis nu mai puţin de 79 de adolescenţi. Motivul era onoarea de a avea, după moarte, o pagina online comemorativă
Bridgend este un mic orăşel, cu aproape 40.000 de locuitori, din Ţara Galilor, aflat la 30 de kilometri de capitala Cardiff. Localitatea se află într-o zonă minieră a ţării, fiind oraşul cu cel mai mare salariu mediu din Ţara Galilor, după Cardiff. Totuşi, această urbe liniştită a fost lovită între 2007 şi 2012 de un fenomen sinistru, asemănător cu „Balena Albastră”, jocul pornit din Rusia şi care acum creeză isterie în tot Estul Europei. În perioada amintită, în micul orăşel s-au sinucis nu mai puţin de 79 de tineri cu vârste cuprinse între 13 şi 20 de ani. Toţi au ales să îşi ia viaţa prin spânzurare şi fără să lase un bilet de adio. Numai în prima lună a fenomenului, ianuarie 2007, s-au înregistrat 16 sinucideri parcă trase la indigo.
Moartea a doi veri, primul indiciu asupra motivelor din spatele sinuciderilor
Unul dintre cele mai şocante cazuri a fost cel al verişorilor Nathaniel Pritchard (15 ani) şi Kelly Stephenson (20 de ani- foto). Nathaniel s-a sinucis primul, iar verişoara sa a aflat despre eveniment în timp ce se afla în vacanţă. I-a creat vărului ei o pagină comemorativă pe care în câteva ore s-au strâns sute de fotografii şi comentarii postate de prieteni. După câteva ore şi ea a ales să îşi pună capăt zilelor. Instant a apărut o pagină comemorativă în mediul online dedicată tinerei. După ce, la începutul fenomenului, anchetatorii au mers pe varianta apartenenţei la o sectă, acest caz a oferit primul indiciu asupra motivului pentru care tinerii din zonă alegeau să îşi pună capăt zilelor.
Fenomenul s-a născut tot pe site-urile de socializare
Toţi adolescenţii care au ales să îşi pună capăt zilelor activau pe un site de socializare numit Bebo, aşa cum cei din Balena Albastră folosesc Vkontakte. În grupul online, pentru adolescenţi devenise o onoare să aibă o pagină de comemorare. Nu a existat un iniţiator sau coordonator al fenomenului, aşa cum există în Rusia, dar anchetatorii au descoperit că tinerii îşi d o reau să fie recunoscuţi în comunitate şi varianta sinuciderii era cea mai simplă, venită şi pe un fond de instabilitate emoţională. S-a ajuns practic ca tinerii să se încurajeze unii pe alţii şi ca fiecare sinucigaş să îşi stabilească un prieten care să îi lanseze pagina comemorativă imediat după moarte. Mulţi dintre ei îşi creau singuri website-ul comemorativ înainte de actul final. Cazul a devenit atât de grav încât s-a creat o celulă de criză coordonată de Guvernul ţării. Poliţiştii au reuşit să se infiltreze în grupurile online în care se purtau discuţiile între tineri şi, cu ajutorul psihologilor, au reuşit să stopeze fenomenul în 2012.
Danezii au făcut un film despre tinerii galezi sinucigaşi
Cazul celor 79 de tineri suscită în continuare interes în Europa. Realizatorul danez de filme documentare Jeppe Rønde a mers pe urmele adolescenţilor sinucigaşi din zonă timp de şase ani şi a aflat povestea fiecăruia. După cei şase ani, danezul a scris scenariul unui film care a fost lansat anul trecut. Filmul, care se numeşte Bridgend, spune povestea unui ofiţer de poliţie care este trimis în oraş pentru a încerca să elucideze ciudatul fenomen. Acesta se mută în oraş împreună cu fiica sa Sara, care ajunge să se îndrăgostească de un adolescent, Jamie, foarte familiarizat cu grupurile online în care activau tinerii.