IULIAN COMANESCU: Două strategii diferite

Se spune că în orice criză se ascund oportunităţi, dar judecata se aplică, în piaţa media din România, în cazul celor două mari grupuri de media care n-au atins încă stadiul de „găină cu ouă de aur”: Vîntu şi Patriciu.

E destul de clar că (şi) în media criza înseamnă scăderea veniturilor, mai accentuată, după toate estimările, în cazul grupurilor care deţin numai presă scrisă, zonă în care, spun mai toate vocile avizate, încasările din reclamă se vor diminua mai tare. Ringier, proprietarul EVZ, dar şi grupuri de reviste precum Sanoma România sau Edipresse A.S. vor resimţi aceste efecte. Dar, în general, cum criza afectează încasările, businessurile media cu venituri mai mici se vor resimţi mai puţin.

Cei „cinci mari” din piaţa media înseamnă de fapt două tipuri de strategie de business. Ringier, Voiculescu şi Sârbu reprezintă afaceri cu vechime pe piaţă, devenite până la criză rentabile şi în care calculele se fac în funcţie de venituri (diminuate) şi cheltuieli. În schimb, până acum, conform ultimelor cifre disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe, Patriciu şi Vîntu au pierdut.

Nu e locul aici pentru o discuţie asupra strategiilor corecte sau greşite din trecut. Important e că pierderile sunt asumate pe anumite zone ale acestor grupuri, iar costurile ar putea scădea, în euro. Recentul anunţ din Realitatea-Caţavencu, referitor la mărirea cu 11 la sută a salariilor, e făcut după devalorizarea leului de la 3,6 la 4,3 lei, deci ar putea reprezenta chiar o economie în euro. E drept, mai mică decât în cazul businessurilor care au îngheţat salariile în lei.

Piaţa media e prin urmare la dispoziţia celui care cheltuieşte mai mult. La Patriciu, inserturile din „Adevărul” au dus tirajul, conform unor surse interne, la peste 85 de mii de exemplare vândute. Chiar dacă Adevărul Holding ar pierde pe termen scurt sau mediu, o asemenea operaţiune extinsă pe o durată de felul a doi ani poate însemna scoaterea din piaţă măcar a cotidienelor din coada clasamentului. La Vîntu, pe lângă anunţul referitor la mărirea de salarii, în zona de on-line apar diferite comunicate cu privire la afilieri şi parteneriate care la rândul lor indică intenţii de acaparare a unor poziţii-cheie. În plus, printre altele, recent, Realitatea-Caţavencu a cheltuit câteva milioane pentru un elicopter.

Peste doi ani, dacă ofensiva celor doi miliardari în piaţa media nu este întreruptă, aceste abordări gen „forţă brută” ar putea schimba radical cotele marilor grupuri din România. Comparaţiile pe oferta editorială contează, în astfel de situaţii, mai puţin.

Sunt Vîntu şi Patriciu dispuşi să mai pluseze? Probabil că da, dacă au făcut-o şi până acum. Pe piaţă există, pe de altă parte, diferite zvonuri cu privire la disponibilităţile financiare actuale ale celor doi. Cert e doar că Vîntu şi Patriciu caută o onorabilitate de care s-ar alege praful dacă nu şi-ar respecta promisiunile financiare faţă de propriii manageri de media, deci concretizarea planurilor anunţate e pentru cei doi foarte importantă.

Concluzia referitoare la ultimele evoluţii din piaţa media se poate enunţa paradoxal: câştigă cel care pierde mai mult.