ISAILĂ: „S-ar putea ca părinţii României să primească prima veste bună după o lungă perioadă“.
Părinţii din România trec printr-o perioadă dificilă.
În relaţia cu propriii copii au de luat decizii complicate în ce priveşte alimentaţia şi educaţia acestora. Cred că de multă vreme părinţii n-au mai fost atât de presaţi să răspundă la atâtea provocări legate de ce mănâncă, la ce se uită, cu cine se întâlnesc şi cât de în siguranţă sunt copiii lor. Cum e mai bine să te comporţi cu cei mici? Să fii sever, să fii relaxat, să fii dur sau nepăsător? Părinţii din ziua de azi, deşi n-o spun şi n-o recunosc, au nevoie de consiliere, de ajutor, de bani şi de timp pentru a se ocupa de copiii lor.
Viitorul României depinde direct de ce mănâncă, de cât sport fac şi de cum şi ce învaţă cei mici azi. Un specialist britanic în educaţie spunea în cadrul unui seminar că „un copil care începe clasa întâi în acest an va ieşi la pensie peste 60 de ani, adică în 2068. Cea mai rafinată predicţie asupra viitorului umanităţii devine nesigură după numai cinci ani. Aşa că singurul lucru important pe care ar trebui să-l înveţe copiii la şcoală şi acasă este să fie creativi“ şi am putea adăuga sănătoşi, pentru a avea o şansă să se adapteze la schimbările rapide care se petrec în jurul lor.
În ultimii 18 ani, niciun partid nu a avut o politică în ce priveşte educaţia şi alimentaţia. Nici acum nu au, dar lucrurile au început să se schimbe într-un fel neaşteptat. Mai mulţi părinţi din Cluj au decis să înfiinţeze o asociaţie care a început să lupte împotriva celor care vând „junk-food“ (alimente cu conţinut sărac în vitamine şi excesiv de sărate sau dulci) în şcoli sau în apropierea acestora. Un politician deştept - o raritate în România - a preluat mesajul părinţilor şi a scris un proiect de lege pe care apoi l-a promovat în parlament. Legea „antijunk- food“ a fost votată în Senat şi a primit avizul Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, ceea ce înseamnă că va intra în curând pe ordinea de zi. În concluzie, în mai puţin de o lună, s-ar putea ca părinţii României să primească prima veste bună după o lungă perioadă - chioşcurile din şcoli şi din vecinătatea acestora vor trebui să înceapă să vândă morcovi şi mere.
Legea „anti-junk-food“ s-ar putea să nu fie o acţiune politică la fel de spectaculoasă precum lupta lui Băsescu cu „jurnaliştii tonomat“, dar, în mod sigur, este una dintre puţinele care priveşte în viitor. Şi o face nu numai prin prisma protecţiei copiilor de „otrăvurile“ de pe rafturi, dar aduce în societatea noastră un stil nou de a face politică - acela în care un politician se uită în jur, îşi asumă o problemă care afectează viaţa comunităţii, pentru ca apoi să încerce s-o rezolve.
Nu-l cunoaşteţi pe deputatul independent Mircia Giurgiu. Nu l-aţi văzut la televizor, nu a apărut pe prima pagină a ziarelor de scandal, nu a fost chemat să comenteze meciuri, concursuri de frumuseţe, ultima ploaie sau blocajele din trafic. Mircia Giurgiu e un politician care nu există pentru opinia publică, dar care a făcut până acum mai mult decât au făcut toate partidele din parlament în această legislatură. A reuşit să-i ajute pe părinţi şi să dea o şansă copiilor de a mânca puţin mai sănătos. Credeţi că-i puţin? Mai gândiţi-vă!
Citiţi mâine întreaga poveste a legii „anti-junk-food“ şi blogul „Stockholm 330“.