Ionuț Negoiță scapă de proces, după ce procuroarea de caz a cerut achitarea inculpaților

Sursa foto: Facebook

Ultimul termen în procesul în care Ionuț Negoiță, fostul patron al lui Dinamo, a fost acuzat de complicitate la bancrută frauduloasă a avut loc pe 8 noiembrie. Aceasta urmează să primească o decizie favorabilă în proces pe data de 6 decembrie.

Procesul în care este implicat Ionuț Negoiță a analizat modul în care „câinii” au ieșit din insolvență. Procuroarea de ședință, Irina Kuglay, a cerut încetarea procesului pentru că a intervenit prescripția, iar astfel, dosarul ar urma să se încadreze în cazurile penale rămase fără rezultat după recenta decizie a Înaltei Curți, referitoare la prescripție.

Ionuț Negoiță, cercetat pentru ieșirea lui Dinamo din insolvență

După ce inculpații au fost achitați în primă instanță, aceștia au cerut ca procesul să continue pentru ca ei să fie achitați. În acest caz va interveni însă prescripția și prin urmare acuzații nu vor primi nicio pedeapsă.

Procesul a analizat modul în care clubul Dinamo a ieșit din insolvență. Situația în care Dinamo s-a aflat între mai 2014 și septembrie 2015 a redus datoriile clubului de la aproximativ 17.500.000 de euro la 4,48% din sumă.

Prin urmare, statul român, deși a contestat decizia, s-a ales doar cu 5,94% din sumă, deși avea de recuperat 5,5 milioane de euro de la Dinamo.

Negoiță acuzat de bancrută frauduloasă

Datoriile clubului Dinamo către Negoiţă şi companiile sale au reprezentat 55% din totalul datoriei de 17,5 milioane de euro. Astfel, la masa credală au apărut, alături de Negoiţă companii controlate de părinţii săi şi de alţi apropiaţi, ca Ideal Rezidenţial SRL, Confort City, Rin Hotel Management, Rin Hospitality şi altele. O parte din bani au fost introduşi în tabelul de creanţe în nume propriu.

Conform Legii insolvenţei, creditorul majoritar controlează Adunarea Generală a creditorilor, care aprobă planul de reorganizare şi automat hotărăşte ce sume se restituie. Ulterior, Negoiță a fost acuzat că a umflat datoriile clubului către propria persoană pentru a putea avea control asupra deciziilor, ştiind că va şterge aceste datorii imediat ce intră în insolvenţă.

Ulterior, patronul Dinamo care avea de recuperat cei mai mulţi bani, 9,6 milioane euro, a renunţat la datorie şi a hotărât ca statul să primească 5,94% din datorii, potrivit gsp.ro.