PNL n-ar trebui să se bazeze pe sprijinul președintelui Klaus Iohannis în alegerile de anul viitor. Nu le va fi remorcă electorală. Mă refer la alegerile parlamentare, pentru că cele locale au fost aranjate deja de fostele membre ale Uniunii Social-Liberale, PSD și PNL, în momentul în care au decis că primarii vor fi aleși din primul tur, iar președinții de Consilii județene, pe liste. La locale, primarii în funcție vor fi locomotivele partidelor lor și, prin ricoșeu, vor stabili și șefii CJ. Iar primarii în funcție sunt cei aleși de românii care, în 2012, au votat Uniunea Social- Liberală. Case closed!
La parlamentare însă, capitalul de încredere de care încă se bucură, încă, șeful statului le-ar fi de mare ajutor liberalilor. Cu condiția ca Iohannis să fie de acord să li-l transfere. Problema este că, după alegerea sa în funcția de președinte, a ieșit din logica de campanie. Nu mai este un politician preocupat să își conserve capitalul electoral, să facă gesturi politice de imagine. Tudorel Urian, colegul meu publicist de la ”Vocile Dreptei”, sintetiza inspirat pe pagina sa de Facebook, deși într-un limbaj dur, imaginea publică pe care a ajuns să o aibă șeful statului: ”Deștept foc, Iohannis. Tace ca un pește în chestiuni de politică, așa că singurele știri memorabile despre el sunt că și-a tras Mercedes ultimul răcnet, vrea avion și elicopter de protocol, alternează concediile cu vacanțele și vizitele în străinătate, cântă în biserică și pe stadioane, acceptă înțelept o leafă mărită de patru ori, fără de care ar fi expus corupției, vrea dormitor cu perete de sticlă spre lac, de nu știu câte sute de metri pătrați, angajează designeri pentru ca nevastă-sa să eclipseze reginele și prințesele Europei. Președintele de care au nevoie românii. Oare cine își bate joc de el?”
Nu cred că-și bate nimeni joc de Klaus Iohannis. Nu cred că acestea sunt singurele preocupări pe care le are șeful statului. Sunt convins că se ocupă și de lucruri serioase. Într-un mod mai mult sau mai puțin inspirat. Însă faptele care ajung preponderent la urechile poporului sunt cele cu iz monden. Nici măcar numărul știrilor despre retrimiterea în Parlament a Codului Fiscal nu l-a depășit pe cel al informațiilor mondene. Și vorbim de cea mai importantă decizie politică pe care a luat-o Klaus Iohannis de la începutul mandatului său. Președintele nu este însă preocupat să-și explice prea mult deciziile, mergând, probabil, pe principiul ”Dacă poporul înțelege, bine, dacă nu, nu...”
O astfel de atitudine nu ajută PNL. Și nu-l va ajuta nici în 2016. Cu un an înainte de alegeri, un astfel de comportament ne-electoral al președintelui nu poate decât să aducă deservicii PNL. Nu numai că Iohannis nu-i ajută pe liberali, dar îi pune și în situații incomode, ca să nu spun imposibile din punct de vedere politic. Așa s-a întâmplat cu Codul Fiscal. După ce PNL a votat reducerea fiscalității, Klaus Iohannis a întors actul normativ în Parlament, în văzul tuturor, lăsându-i pe liberali într-un ofsaid mare cât Palatul Parlamentului. Nu cred că a fost vorba de o strategie de tipul ”Good cop/Bad cop” (Polițistul bun/ Polițistul rău). Nu cred într-o ruptură de fațadă între președinte și partidul său. Dovadă stă dezorientarea liderilor PNL, imediat după ce Klaus Iohannis le-a plasat această castană fierbinte. Majoritatea liberalilor nu au știut cum să dreagă busuiocul, ce să spună public. Cei mai puțin experimentați politic au anunțat că nu mai susțin noul Cod Fiscal, după ce-l votaseră în Parlament. Alții, precum Ludovic Orban, s-au repliat rapid anunțând că înțelege rațiunile pentru care președintele a trimis Codul Fiscal la reexaminare, dar șeful statului n-ar trebui să pedepsească poporul român doar pentru că Guvernul nu este bun. Adică, n-ar trebui să refuze economiei românești o bine-meritată gură de oxigen, doar pentru că există riscul ca Guvernul PSD să strice echilibrele macro-economice.
În mod ironic, chiar președintele Klaus Iohannis a fost unul dintre cei care au contribuit la accentuarea acestor dezechilibre, în momentul în care a promulgat majorările de pensii și alte beneficii sociale. A făcut acest lucru pentru a-i face pe plac lui Gabriel Oprea, cu ajutorul căruia șeful statului speră să-și instaleze în toamnă un guvern al său. Minoritar, sprijinit de UNPR în Parlament, sau majoritar, cu miniștrii lui Oprea în Guvern. Toți speră că Victor Ponta își va da demisia de la Palatul Victoria, iar PNL va ajunge la guvernare. Nu sunt foarte sigur că e cea mai bună soluție pentru liberali. Într-un an se pot întâmpla multe. Pot scădea drastic în sondaje. Mai ales că sunt pe cont propriu. Klaus Iohannis nu e dispus să tragă pentru ei. Sau nu poate.