Președintele Klaus Iohannis a discutat, la Consiliul European desfășurat joi și vineri la Bruxelles, cu președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, despre scrisoarea în care premierul Viorica Dăncilă cere lămurirea unei scrisori în care României i s-au cerut în anul 2012 date despre anumite dosare de înaltă corupție aflate pe rolul instanțelor de judecată.
„Acasa nu ne-am consultat, dar am vazut acea scrisoare", a spus Iohannis despre scrisoarea lui Dăncilă.
„Se cer clarificari, nu se fac acuzatii acolo. Scrisoarea nu este gresita. Da, am discutat, Juncker m-a abordat si i-am spus ca este o abordare legitima din partea opiniei publice din Romania, l-am lucrat sa ne lamureasca", a spus șeful statului.
„Personal, nu cred ca este vorba de o imixtiune in actul de justitiei, dar nu vreau sa dau eu raspunsul in locul Comisiei. I-am rugat sa trateze chestiunea exhaustiv si sa vina cu un raspuns. Eu cred ca lucrurile se vor lamuri si repede si bine", a precizat Iohannis.
LISTA NEAGRĂ
Postul de televiziune Antena 3 a publicat, duminica trecută, o scrisoare din 10 octombrie 2012 în care Comisia Europeană a întrebat autoritățile române care este stadiul dosarelor de corupție la nivel înalt în care erau cercetați la vremea respectivă Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Şerban Brădişteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu. Informațiile au fost solicitate pentru raportul MCV din acel an cu privire la stadiul îndeplinirii de către România a obligațiilor de reformă a justiției.
O practică, nu o excepție
Premierul Viorica Dăncilă i-a cerut ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să verifice „cu celeritate” dacă din 2012 și până în prezent „au mai fost transmise astfel de solicitări Ministerului Justiţiei, direct ori în alt context” și a apreciat în debutul ședinței de ieri a Guvernului că solicitarea Comisiei reprezintă „un lucru deosebit de grav”.
„Am primit în dimineaţa aceasta documente de la Ministerul Justiţiei care confirmă ceea ce a apărut în spaţiul public, şi anume că astfel de practici au mai fost făcute. Am hotărât ca în cursul zilei de astăzi să trimit o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prin care să solicit detalii şi să solicit informaţii legate aceste aspecte, care mi se par total nepotrivite şi în totală neconcordanţă cu ceea ce presupune Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, a spus Dăncilă, ieri.
Ingerințe în justiție
În scrisoare, premierul afirmă că „este esențial” pentru colaborarea din România și Comisia Europeană să se lămurească dacă documentul „este unul autentic, asumat instituțional, și dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerințe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat”.
„Consider că se impun clarificări urgente, domnule președinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiției, domnul Tudor Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerințe imperative autorităților române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată”, a mai scris prim-ministrul.
Țintele în mișcare
Comisia Europeană a început să ceară României date din instanțe despre dosarele de înaltă corupție în paralel cu introducerea unor „ținte în mișcare” în 2008-2009, potrivit Guvernului. Pe 8 martie 2013, după o discuție cu comisarul european pentru Justiție, Viviane Reding, Pivniceru vorbea, pentru prima dată, despre „ținte în mișcare”. Citește mai multe.