Klaus Iohannis pare de multe ori că nu știe ce vrea să spună. Ultimele două exemple sunt legate de relația cu Republica Moldova și referendumul pe justiție. Mulți au considerat că președintele României a folosit cuvinte aiurea, că s-a pripit, că n-a înțeles despre ce este vorba.
Numai că eu nu cred că lucrurile stau așa. Cred că președintele Klaus Iohannis spune exact ceea ce vrea să spună. Poate că uneori folosește mai puține cuvinte decât predecesorul său Traian Băsescu, dar această comparație nu face altceva decât să te îndepărteze de la înțelegerea exactă a intențiilor sale.
Klaus Iohannis nu este un jucător de table care se bazează pe zarul norocos. De fapt, nici nu cred că știe să joace table. Poate că nu joacă nici șah, personal l-aș vedea mai curând spre go, dacă ar fi să-i caut un corespondent în această zonă. Nu știu ce joc îi place, în schimb are capacitatea de a vedea și de a acționa pe termen lung.
Modul în care a acționat împotriva PSD, presiunea constantă pe care a pus-o asupra lui Liviu Dragnea, blocarea eficientă a inițiativelor guvernamentale, de la remanierile de miniștri la bugetul de stat, bătăliile pentru cei care cred în lupta anticorupție așa cum este ea dusă astăzi, stau dovadă. Cea mai mare greșeală pe care o pot face adversarii săi este să considere că Iohannis nu are o strategie pe termen mediu.
Ca să luăm drept exemplu referendumul anunțat în aceeași zi cu europarlamentarele. Cel despre care Președintele spunea că este “aproape hotărât” o sintagmă care a stârnit multe zâmbete. Dificultatea acestui demers constă în alegerea întrebării potrivite. Sunteți de acord cu lupta anticorupție, în diverse declinări, este un glonț tras aiurea. Bineînțeles că cei care votează PNL, USR, PMP și parțial ALDE sunt de acord cu ea. De fapt, toată lumea este de acord cu ea, diferențele apar atunci când vorbim despre abuzurile procurorilor, influențarea actului de justiție, presiunile puse asupra judecătorilor și implicarea serviciilor secrete. Lucruri cu care nici un om normal nu poate fi de acord. Numai că viața politică în România are multe deviații de la normalitate, USR fiind un exemplu strălucit.
Un glonț tras în aer, cu mult zgomot, dar fără efect practic, mai ales că scopul referendumului este să scoată mai mulți oameni la vot, nu să mobilizeze un electorat gata mobilizat. Întrebarea va viza un alt tip de electorat, într-un soi de manevră tip “Rareș Bogdan”.
Aici fac o mică paranteză pentru a spune ce cred eu despre nominalizarea vedetei TV. O să fiu scurt: dacă Rareș Bogdan nu candida, lista PNL începea cu locul doi. Cine ar fi venit să voteze PNL pentru Siegfried Mureșan, un arivist și traseist patetic sau pentru Mircea Hava, un primar cvasi-necunoscut din Ardeal? Cam nimeni.
Așa că Rareș Bogdan a dat un impuls listei PNL, alternativa fiind mult mai nefericită.
Revenind la referendum, scopul acesteia este diminuarea scorului PSD, partid avantajat de prezența scăzută la vot. O prezență la vot de 30-35 la sută pune PSD la distanță mare în fața PNL, fiecare procent în plus peste această estimare dând avantaj PNL & aliaților. Deci referendumul trebuie să conțină o întrebare la care toată lumea să zică: Uau! sau Wow! Cum de nu ne-am gândit! După care să ai o părere fermă. Sunt de acord sau nu sunt de acord cu inițiativa lui Klaus Iohannis!
Pe un asemenea scenariu trebuie gândit referendumul, altfel va fi un eșec. Dar cred că aici va furniza prima surpriză Klaus Iohannis.
După aceea aș lega referendumul propus de Președinte și de dosarele în care este și va fi implicată Laura Codruța Kovesi. Mai ales că s-ar putea să avem o surpriză și să citim în declarațiile ei date în fața procurorilor Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție modul în care a funcționat Binomul, rolul lui Florian Coldea și George Maior în fabricarea unor dosare. Și nu numai.
Intervențiile oficialilor europeni în favoarea ei ne arată încă o dată că DNA a fost condus de un procuror aflat sub steag străin, care a ținut cont de interesele și directivele venite de pe alte meleaguri. Era evident acest lucru încă din 2017, odată cu primele dezvăluiri ale lui Sebastian Ghiță.
După cum devine din ce în ce mai clar că Laura Codruța Kovesi va fi un soldat care nu va lăsat în urmă de SUA și Germania. Ar fi un exemplu prost pentru ceilalți procurori din România sau aiurea puși să facă același lucru ca Zeița Anticorupției.
Kovesi va ajunge un soi de Iulia Timoșenko, despre care toată lumea știe că a furat de-a rupt în Ucraina, dar a fost “extrasă” într-o operațiune de tip “Salvați soldatul Ryan” din ghearele justiției. Pe același principiu.
Aici Klaus Iohannis a fost mult mai abil decât Liviu Dragnea, dând sprijin luptei anticorupție și propulsând-o pe Kovesi în operațiunea de extracție coordonată de la Bruxelles. Fără excese și declarații sforăitoare.
Dacă ar fi să tragem o concluzie ceea ce se vede este faptul că alegerile europarlamentare vor fi mult mai importante decât până acum, fiind trăgaciul pe care se apasă înaintea alegerilor prezidențiale. Și cum Liviu Dragnea sigur va candida din partea PSD, devenind adversarul oficial al lui Klaus Iohannis, rămâne de văzut cine va ținti mai bine!