Revine starea de urgență în România?! Președintele Klaus Iohannis clarifică situația și explică în ce condiții s-ar putea reveni la restricții.
Klaus Iohannis a explicat de ce ar trebui revizuit cadrul legal în ceea ce privește măsurile excepționale ce pot fi adoptate în timpul stării de urgență.
Acest cadru ar trebui să ofere Executivului instrumente concrete ce îi permit o intervenţie „promptă, în beneficiul protejării la timp a cetăţenilor”, punctează şeful statului.
„Din 1991 şi până în anul 1999, România nu a avut un cadru legal subsecvent dispoziţiilor constituţionale ce reglementează regimul stării de urgenţă.
În contextul mineriadei din ianuarie 1999, Guvernul a adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, o reglementare generală pentru instituirea măsurilor excepţionale prevăzute de art. 93 din Constituţie, care a fost aprobată de Parlament abia cinci ani mai târziu, în anul 2004, prin Legea nr. 453/2004. Din 2004 şi până în prezent, acest act normativ a suferit doar modificări ce vizau punerea de acord a legislaţiei cu obligaţiile României de stat membru NATO, cu precădere cu privire la regimul stării de asediu", aminteşte Iohannis.
El adaugă că, la momentul izbucnirii epidemiei de COVID-19, cadrul legal cuprindea, pe de o parte, dispoziţii „pe alocuri desuete” prin raportare la arhitectura constituţională şi instituţională, iar, pe de altă parte, nu îngloba instrumente suficiente pentru a răspunde riscurilor cu care se confruntă în prezent societatea.
„La acest tablou se adaugă şi faptul că, la momentul izbucnirii crizei care impunea instituirea stării de urgenţă, Parlamentul se confrunta cu o modalitate cel puţin atipică de funcţionare, cauzată de lipsa unor proceduri şi modalităţi de lucru de natură să asigure realizarea rolului său constituţional prevăzut de art. 61 din Constituţie”, a mai adăugat Iohannis, conform Agerpres.
Iohannis vrea un „cadru legal unic”
„Experienţa instituirii şi prelungirii stării de urgenţă a reliefat importanţa unui cadru legal unic, predictibil şi coerent, a stipulării unor atribuţii şi responsabilităţi instituţionale clar delimitate.
Un astfel de cadru legal nu numai că ar oferi mai multă eficienţă acţiunii de răspuns a statului, dar ar face ca reacţia instituţiilor şi autorităţilor publice să fie mai predictibilă şi mai clară pentru cetăţeni, conferindu-i efectele scontate.
De aceea, pe durata unei măsuri excepţionale, colaborarea loială dintre autorităţile constituţionale, un principiu larg dezvoltat în jurisprudenţa instanţei constituţionale, devine crucială”, evidenţiază şeful statului.
„În perioada anterioară stării de urgenţă, în timpul şi chiar după încetarea acesteia, experienţa a demonstrat că prin demersurile legislative punctuale ale Parlamentului României, lipsite de o viziune unitară în abordarea acestei situaţii, coerenţa şi eficienţa unora dintre măsurile guvernamentale au avut de suferit.”, a mai spus acesta.
Prin modificări punctuale ale unor acte normative, s-a accentuat impredictibilitatea cadrului normativ deja deficitar. În timp ce Guvernul adopta măsuri menite să asigure coerenţă şi unitate în răspunsul la situaţia pandemică, prin legile adoptate în această perioadă s-a ajuns la o fragmentare a responsabilităţilor sau la suprapuneri de competenţe ale actorilor instituţionali implicaţi”, a mai spus Klaus Iohannis. Președintele mai transmite că „responsabilitatea Parlamentului de a institui un regim juridic coerent, atât pentru starea de urgenţă, cât şi pentru starea de asediu este cu atât mai importantă cu cât Curtea Constituţională a stabilit prin jurisprudenţa sa recentă că numai legea ca act al Parlamentului poate să cuprindă acele măsuri care presupun restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale”.
Klaus Iohannis consideră că autoritățile ar trebui să acțioenze cât mai rapid în interesul cetățeanului.
„Intervenţia autorităţii legiuitoare trebuie să fie cât mai rapidă, cu atât mai mult cu cât cadrul legal general cuprinde norme deja declarate neconstituţionale, iar situaţia epidemiologică impune ca autorităţile să fie pregătite în orice moment să facă faţă unor evoluţii nefavorabile", explică şeful statului.
„Parlamentul trebuie să revadă cadrul legislativ şi din perspectiva asimilării sau includerii, la nivelul legii, a acelor măsuri care ar conferi pe termen lung un set de mijloace adecvate de natură să întărească capacitatea de răspuns a autorităţilor în faţa unor riscuri”, a mai declarat preşedintele României.