În urmă cu o săptămână, vă prezentam în Evenimentul zilei așa-zisul caz de abuz sexual exercitat asupra unei fetițe de 9 ani, a cărei mamă murise de cancer. Vinovat de această faptă odioasă fusese găsit, de către polițiștii bucureșteni și de procuror, tatăl fetiței. Până la urmă s-a dovedit a fi un bluf la care au participat chiar anchetatorii. Instanța de judecată nu a fost convinsă de nicio probă prezentată de acuzatori și nu a emis mandat de arestare pentru tatăl acuzat. Indignarea societății a fost maximă atunci când jurnaliștii s-au mulțumit să prezinte știrea bazându-se doar pe comunicatul ambiguu al Parchetului Sectorului 5.
Realitatea este însă alta, de-a dreptul uluitoare și cu consecințe psihologice traumatizante asupra copilei care a căzut pradă scenariului unor adulți lacomi. Niște rude ale mamei au pus totul la cale ca să-l înlăture pe tată și să pună mâna pe o casă. Le-a ajutat, culmea, chiar oamenii legii, după cum a descoperit ziaristul EVZ, Petrișor Cană.
Cazul mi-a amintit despre o anchetă jurnalistică din primii mei ani de presă, asemănătoare cu acesta, dar cu valențe mai cutremurătoare. Era în 1992 și am publicat în Tineretul liber povestea unui viol despre care mama și polițiștii spuneau că a fost comis de tatăl vitreg asupra fetiței de 12-13 ani. Totul se petrecuse în București, în sectorul 5.
Am ales să introduc acum, în acest serial de presă, ancheta din 1992, din câteva motive:
● Asemănarea dintre două cazuri, printr-un scenariu repetat după 25 de ani, cu ajutorul incredibil al unor polițiști și procurori. ● Modul în care reprezentanții instituțiilor statului răspundeau sesizărilor și articolelor din presă, în urmă cu 25 de ani. Și aici mă refer la Poliție, Procuratură și instanțe de judecată, căci ele au fost implicate. Eram acreditată pe lângă aceste instituții și știu că ori de câte ori era vreun caz deosebit se sesizau din oficiu, la cererea vreunui șef. Astăzi, rar se întâmplă așa, deși avem și CSM. ● De câte ori ancheta internă concluziona că angajații instituției greșiseră li se aplicau sancțiunile legale, fiindcă existau responsabilități clare. De exemplu, un procuror care greșea era sancționat prin diminuarea salariului pe 3 luni, dar și consemnarea abaterii în fișa profesională, cea care-i dădea magistratului dreptul la avansare. Un procuror ca „Portocală” nu cred că ar fi putut face parte din vreo structură din București atâția ani. ● Cazul violului reclamat mie, în 1992, de către o mamă înlăcrimată, precum și existența unui mandat de arestare de 5 zile, emis de procuror (n.r. - pe atunci mandatele erau date de procuror), m-au învățat ca niciodată să nu mai am încredere totală în ceea ce comunică jurnaliștilor o instituție a statului. Am învățat că trebuie să asculți și partea acuzată, să investighezi ca să găsești răspunsuri la toate întrebările care îți vin în minte și pentru care n-ai răspuns. Eram prietenă cu polițiștii de la birourile de presă nou înființate, învățam împreună tainele comunicării și metodele democratice prin care să nu lezăm drepturile omului. Dar când îi prindeam pe unii de-ai lor că au comis abuzuri, îi averizam să-și pregătească un comunicat cu explicații. ● Și eu și ceilalți ziariști acreditați pe lângă Poliție și Procuratură încercam să captăm încrederea oamenilor din sistem prin corectitudine și prin însușirea noțiunilor juridice. N-aveam toți studii de drept și era penibil să te duci și să pui întrebări proaste, să arăți cât de habarnist ești. Îmi amintesc cât de deranjat era de lucrurile astea ministrul Justiției, Petre Ninosu! Dar asta e altă poveste…
Citind teribila întâmplare pe care am trăit-o ca ziarist în urmă cu 25 de ani, veți înțelege de ce n-am crezut în totalitate știrea difuzată de curând despre instanța care nu a vrut să-l aresteze pe tatăl acuzat de procuror că ba și-a abuzat fetița de 9 ani, ba a supus-o unor rele tratamente, și de ce i-am cerut ziaristului Petrișor Cană să facă propria anchetă jurnalistică.
Versiunea mamei: Un polițist a învățat-o pe fiică cum să-l dovedească pe violator
Mulți ani după decembrie 1989, Poliția Capitalei punea zilnic la dispoziția presei un buletin informativ despre cazurile cu care se confruntaseră polițiștii din toate sectoarele în ultimele 24 de ore. Pe un astfel de buletin am găsit o știre șocantă. Un tată fusese arestat pentru 5 zile fiindcă își abuza sexual fetița de 12- 13 ani (n.r. nu mai rețin exact vârsta).
Știrea a fost publicată de șefii mei pe una din coloanele ziarului Tineretul liber sub semnatura mea, în 1992. Și ea și întreaga poveste de mai apoi se pot găsi și citi în colecția ziarului, păstrată la Biblioteca Academiei.
A doua zi sau următoarea m-am trezit la redacție cu mama fetiței abuzate. Vroia să-i ascult relatarea despre tot calvarul prin care trecea.
Cu ochii înlăcrimați a început să-mi povestească despre lucrurile ce i se întâmplaseră ei și copilei aflate în pragul adolescenței. Greu să pui la îndoială cuvintele unei mame care părea că durerea îi străpunge prin toți porii. Eram și eu mamă a trei copii și, recunosc, nu am putut pune la îndoială nimic din ce mi-a spus.
Femeia mi-a relatat că bărbatul pe care îl acuza era tată vitreg, dar care-i crescuse fetița de la 2-3 ani, după ce se căsătoriseră. Își cumpăraseră un apartament în sectorul 5 și totul a părut normal până în ziua în care fata ei i-a spus că tatăl profită sexual de ea.
S-a dus și l-a reclamat la Secția 14, polițiști de la Judiciar au audiat- o și pe fată. Unul dintre anchetatori a învățat-o pe copilă să se șteargă cu o batistă după ce tatăl întreținea raport sexual cu ea. Anchetatorii au dus apoi batista la Institutul Medico-Legal (IML) pentru expertiză, și tot acolo au dus-o pe fată pentru examinare. Totodată l-au reținut pe tată și s-au înființat cu el la un procuror de la sectorul 5 cu propunerea de arestare, fiind considerat un pericol iminent.
Deși nu avea de la IML niciun raport concret, procurorul s-a lăsat convins de colegul de la Poliție (n.r. - pe vremea aceea polițiștii făceau într-un fel echipă cu procurorii) ca să-l aresteze pe bărbatul acuzat de viol. I-a dat, însă, precaut, doar un mandat pe 5 zile, invocând lipsa probelor din partea legiștilor.
Mama mi-a povestit varianta ei. La unele întrebări de-ale mele, repetate, fie a prezentat două versiuni, fie nu mi-a oferit niciun răspuns. Tot nu puteam să am suspiciuni puternice față de femeia care plângea în fața mea și părea profund marcată.
Versiunea tatălui: „M-au ținut legat cu cătușele de calorifer timp de 5 zile”
N-am apucat a doua zi după vizita mamei să merg la procuror ca să aflu amănunte și să verific versiunea femeii, că m-am trezit în redacție cu tatăl arestat. Fusese eliberat de două zile, iar soția îl amenințase că va apărea în ziarul Tineretul liber tot ce a făcut ca să afle toată lumea și să fie iar arestat. Venise să-mi spună versiunea lui.
„M-au ținut legat cu cătușele de calorifer timp de 5 zile, în sediul Secției 14, nu m-au dus în arest la Procuratură cum se făcea, m-au bătut și și-au bătut joc de mine”, mi-a spus bărbatul pe care, mărturisesc, îl priveam cu o suspiciune imensă. Părea însă un tip timid, îi era parcă rușine de discuția avută cu mine, dar în același timp, din ce vorbea mai mult, transpărea revolta a ceea ce i se întâmplase și i se întâmpla.
Bărbatul mi-a povestit că își bănuia soție că îl înșală de mai mult timp cu un polițist de la Secția 14. Primise și confirmări de la niște persoane. După mai multe discuții, i-a spus că divorțează. Problema era că femeia și fiica ei ar fi trebuit să părăsească locuința, apartamentul fiind cumpărat de el înainte de căsătorie. Ăsta credea el că este și mobilul acestei înscenări cu violul și că tot ce spusese fetița era rezultatul a ceea ce o învățase mama ei.
Dintr-o dată totul părea că are alt sens fiindcă apăruse un mobil. Din acel moment am început să verific și să investighez ce se întâmplase în acest caz. Când m-am convins că ver si u nea tatălui e credibilă în proporție de 80%, am publicat povestea în ziar.
Ce a descoperit Procuratura Generală în timpul anchetei
Unul dintre cei mai profesioniști procurori șefi din acea perioadă s-a autosesizat și a dispus să se facă verificări în dosarul de la Procuratura Sectorului 5.
Ce a scos la iveală ancheta altor procurori?
Mama fetei era, întradevăr, iubita unui polițist. Când s-a pus problema divorțului, cei doi au realizat că vor putea să rămână în apartamentul soțului doar dacă acesta dispare din peisaj. Așa că polițistul, ajutat și de niște colegi de la Judiciar, au pus la cale scenariul cu arestarea tatălui vitreg ce își viola fiica. Arestat și condamnat la mulți ani, pentru bărbat ar fi urmat divorțul și, într-un fel sau altul, casa ar fi rămas la femeie și la copilavictimă.
Tot ancheta procurorilor, bazându-se pe raportul medicilor legiști, a scos la iveală că polițiștii le învățaseră cum să procedeze cu batista pe care să apară sperma presupusului violator. De fapt, actul sexual avusese loc între mama și soț, iar fetița fusese învățată de mamă ce să declare procurorului de la sectorul 5.
Îmi amintesc că Procuratura Generală a comunicat că niște polițiști, în frunte cu șeful lor de la judiciar, au fost sancționați și mutați la Secțiile 18 și 19, iar împotriva iubitului-polițist al mamei a fost începută urmărirea penală. Tatăl acuzat pe nedrept a făcut plângere la Procuratură împotriva soției și a polițistului pentru denunț calomnios. Din păcate, nu am mai urmărit finalitatea dosarului și a procesului. Însă acest caz mi-a fost o lecție bună de presă, pe care n-am uitat- o nici azi.