"Pomul se cunoaste dupa roade, omul dupa fapte"
Prea Sfinţia Voastră,
Sunt un creştin ortodox practicant, chiar militant, după cum se poate vedea din multele articole pe care le-am scris de pe această poziţie. Puteţi avea referinţe despre mine de la parohiile Dobroteasa, Sf Vineri Nouă, Costeasca - din Bucureşti, de la parohiile din Părău, Venetia de sus, Venetia de jos, Grid, din Făgăraş şi de la mânăstirile Berivoi şi Făget din Ţara Făgăraşului.
Am auzit, din păcate mai des decât mi-aş fi dorit, despre implicări ale unor preoţi şi ierarhi în politică dar, atât timp cât nu am avut o dovadă, am şters repede gustul amar pe care mi l-au lăsat astfel de ştiri cunoscând încercările de manipulare a opiniei publice, prin intermediul mass media, împotriva Bisericii. V-am auzit însă astăzi şi v-am văzut implicându-vă direct, în public – faptul că nu aţi pronunţat un nume, nu reduce cu nimic, semnificaţia gestului dumneavoastră atât timp cât aţi oferit toate detaliile necesare pentru a înţelege enoriaşii şi preoţii prezenţi despre cine este vorba. Am fost atât de zdruncinat şi mâhnit încât am simţit nevoia de a vă scrie această scrisoare. Dar, pentru a nu greşi, am simţit în acelaşi timp nevoia de a vorbi imediat cu unul dintre preoţii de toată cinstirea pe care îi cunosc. Am primit astfel încuviinţarea şi sprijinul de a vă scrie.
Sunt conştient de campania care se duce împotriva creştinismului, în general, şi a ortodoxiei in special . Evident, în cazul nostru, Biserica Ortodoxă Română este un suiect predilect al acestor atacuri. Este de fapt vorba despre vechea luptă a diavolului împotriva lui Dumnezeu şi cum poate fi ea făcută mai bine decât săpând la temelia credinţei. Înţeleg această luptă dusă din afară, dar nu o înţeleg şi, mai ales, nu o accept, atunci când e dusă din interiorul Bisericii.
Prea Sfinţia Voastră, vă mărturisesc că îmi este greu să-mi găsesc cuvintele pentru a descrie semnificaţia teribilă a gestului dumneavoastră şi mâhnirea pe care el mi-a produs-o. Voi încerca totuşi, cu tot respectul cuvenit, să vă fac cunoscută furtuna pe care aţi stârnit-o în mine. Pentru a nu risca să greşesc judecând, voi face acest lucru sub forma unor întrebări la care sper că veţi reflecta şi îmi veţi răspunde personal sau public. (Am făcut precizările din primul paragraf pentru ca, în cazul în care îmi veţi răspunde dumneavostră sau biroul de presă al episcopiei, să nu fiu acuzat de atac la adresa Bisericii, uneori cea mai simplă formula pentru a ascunde sub preş problemele reale).
- V-aş ruga să-mi precizaţi care este pentru dumneavoastră înţelesul termenilor “de-al nostru” şi “ortodox”.
Este, adică, “de-al nostru” un roman pur şi simplu, sau unul unul care minte, înşeală, păstoreşte hoţia, jigneşte, calomniază? Este unul de această factură un ortodox? Este definit un ortodox numai prin declaraţia sa publică, într-o conjunctură în care acest lucru îi este profitabil, deşi în trecut a împărtăşit multe opinii contrare Bisericii şi moralei creştine şi acum, ca şi în trecut, are un comportament complet opus preceptelor de moralitate ale credinţei ortodoxe?
- Credeţi că corespunde învăţăturilor lui Iisus şi modelului vieţii Sale să îndemnăm la ură, segregare, respingere, discriminare, şovinism? Putem să îl respingem pe aproapele nostru numai pentru că este diferit de noi? Aveţi cunoştinţă de străini de neam care au făcut pentru neam mai multe decât cei din interior, sau toţi străinii sunt răi? Sunt cei născuţi şi crescuţi aici, dar de altă etnie sau credinţă cetăţeni de rangul doi, în care nu putem şi nu trebuie să avem încredere indiferent de calităţile lor morale, profesionale şi manageriale dovedite? Aveţi cunoştiinţă de personaje – declaraţi români, ortodocşi – care au adus mari daune poporului roman?
- Credeţi că “al nostru” şi “ortodox” sunt calităţi suficiuente pentru ca un demnitar să funcţioneze în beneficiul poporului său? Nu aveţi cunoştiinţă, nu aţi întâlnit persoane care fac caz de credinţa şi naţionalismul lor, dar activitatea lor se dovedeşte a fi contrară celor pe care îi reprezintă? E mai importantă o credinţă de faţadă, care ţine atât timp cât e susţinută de interese, decât una reală? Aveţi cunoştinţă de existenţa, în istoria poporului roman, a unui regim comunist criminal, a comunşitilor, securităţii, miliţienilor, torţionarilor, turnătorilor care au ucis sute de mii de persoane, au distrus viaţa altor sute de mii şi au mutilate moral o mare parte a poporului roman? Aveţi cunoştinţă de victimele acestora din închisorile comuniste, de diverse etnii şi confesiuni? Aveţi cunoştinţă de descendenţa din comunişti şi comportamentul întru totul asemănător al reprezentanţilor PSD cu cel al comuniştilor din perioada 1944 - 1948?
- Aveţi cunoştiinţă de următorii: Antim Ivireanul; Nicolae Steinhardt; Regele Carol I; Sfântul Paisie Velicikovski ; Spiru Haret; pictorul grec Constantinos (devenit Constantin, creatorul stilului brâncovenesc); luptătorii pentru drepturile românilor din Şcoala Ardeleană (greco-catolici); aromânul născut în Ungaria, Sfântul Andrei Şaguna; prinţul Charles; oamenii de ştiinţă, de cultură, artiştii evrei, armeni, greci, germani, unguri, turci, tătari care au marcat istoria devenirii şi afirmării poporului român?
- Un român provenind, de exemplu, din albanezi musulmani (cu evidente trăsături orientale) şi italieni catolici, veniţi aici în ultima sută de ani, este mai român decât un altul provenind din nemţi veniţi aici în urmă cu multe sute de ani?
- Este Biserica dependentă de bani sau de credinţă? Provin banii daţi de diverşi demnitari mai mari sau mai mici (de la prim-ministru la primar) din averile personale? Este acesta un sacrificiu personal sau o manifestare a bunului plac şi o încercare de mituire a oamenilor bisericii? Sunt clericii şi ierarhii, care primesc ajutoare de la stat şi apoi aduc laude nemăsurate demnitarilor respectivi, sau se implică în campaniile politice, un model de urmat? Trebuie ca Biserica să se situeze în afara politicii, aşa cum a stabilit Sinodul BOR? Este importantă “ascultarea” în Biserică? Trebuie respectată o hotărâre a Sinodului? Trăim pentru a aduna averi pe pământ sau în Cer? Trebuie să se manifeste în viaţa slujitorilor bisericii belşugul sau reţinerea, modestia traiului, sau opulenţa? Banii (bogăţia) corup? Este mai adevărată şi mai slujitoare o Biserică bogată dar umilă, aşezată sub călcâiul politic, decât una săracă dar curate?
- Aveţi cunoştinţă de faptul că în estul Poloniei, în peste 20 de localităţi, în lipsa armatei germane, din lăcomie şi ură, civilii polonezi (şi nu trupele germane) au omorât pe stradă, sau le-au dat foc în hambare vecinilor evrei, cu care trăiseră zeci şi sute de ani împreună, pentru ca apoi să le jefuiască şi ulterior să le ocupe locuinţele? Ştiţi că ierarhi şi preoţi catolici au făcut, anterior acestor fapte, declaraţii publice în care au instigat la ură împotriva aproapelui lor evreu, iar când grozăviile respective au avut loc nu au intervenit pentru a le opri, ba chiar le-au încurajat? Ne putem juca oare cu declaraţiile după cum sună punga cu arginţi?
- Aveţi cunoştinţă de poruncile dumnezeieşti: Să nu ucizi! Să nu fii desfrînat! Să nu furi! Să nu ridici mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău! Să nu pofteşti nimic din ce este al aproapelui tău!? Mai sunt ele valabile? Credeţi că cei care conduc ţara la un nivel sau altul şi mint, fură, ucid indirect prin jefuirea banilor, care ar trebui să ajungă în salariile oamenilor sau în sistemul de sanatate, sunt de condamnat indiferent de religia lor declarată?
- Există o poruncă a lui Iisus de a ne iubi aproapele ca pe noi înşine? Cine este, după Iisus, aproapele?
- Aveţi cunoştiinţă când s-a spovedit şi împărtăşit Victor Ponta, sau dacă acest lucru s-a întâmplat vreodată? Ne puteţi spune numele duhovnicului acestuia (dacă există)?
- După câte absenţe de la slujbele Bisericii este un credincios considerat ca în afara acesteia?
- Având în vedere toate cele de mai sus, cum aţi defini menirea Bisericii?