Curtea Supremă interzice utilizarea interceptărilor sub acoperire fără mandat

Procuror. Sursa: motortion | Dreamstime.com

Decizia recentă a Completului ÎCCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a clarificat că procurorul trebuie să obțină un mandat de la judecător pentru a autoriza utilizarea unui investigator sub acoperire, chiar și atunci când există deja un mandat de supraveghere tehnică (MST) în caz.

Până acum, procurorii obișnuiau să utilizeze investigatori sub acoperire fără a solicita un mandat de la judecătorul de libertăți. Ei argumentau că deja exista un mandat emis în cazul țintei vizate.

În practica anterioară, procurorul solicita un mandat de supraveghere și interceptare de la judecătorul de drepturi și libertăți pentru o anumită persoană. Apoi permitea utilizarea unui investigator sub acoperire fără a mai solicita un mandat nou.

Utilizarea de investigatori sub acoperire fără mandat de la judecător, interzisă

Conform luju.ro, este esențial ca un nou mandat să fie emis și ca utilizarea investigatorului sub acoperire să fie aprobată de către judecător. Asta deoarece autorizarea investigatorului sub acoperire poate implica termeni și condiții diferite față de mandatul de supraveghere inițial emis de către judecător, chiar dacă se referă la aceeași țintă.

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. 3556/103/2022/a1, prin care se solicita pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept”, se arată în minuta hotărârii.

„Dacă punerea la dispoziție a infrastructurii necesare, de către Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații, în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, conform art. 142 din Codul de procedură penală?”, respectiv

„Dacă în procedura prevăzută de articolul 148 alin. (3) dinCodul de procedură penală, precum și de articolul 150 alin. (5) din Codul de procedură penală, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, aceste dispoziții legale instituind o procedură specială derogatorie de la dispozițiile art. 139 din Codul de procedură penală, în cauză existând un mandat de supraveghere tehnică, emis anterior în temeiul acestor din urmă dispoziții”.

Sursă: CarolRobert | Dreamstime.com

Noile dispoziții legale pentru investigatorii sub acoperire

Se prevede astfel furnizarea infrastructurii necesare de către Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații. În scopul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică.

Nu constituie o acțiune de punere în aplicare a mandatului de supraveghere tehnică, așa cum este definit în art. 142 din Codul de procedură penală.

În cadrul procedurii prevăzute de articolul 148 alineatul (3) din Codul de procedură penală, precum și de articolul 150 alineatul (5) din Codul de procedură penală, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în scopul emiterii unui mandat de supraveghere tehnică este obligatorie.

Mai ales atunci când procurorul consideră necesar ca investigatorul să poată utiliza dispozitive tehnice de înregistrare.

Chiar dacă a fost emis anterior un mandat de supraveghere tehnică cu aceeași natură. Aceste prevederi legale instituie o procedură specială, derogatorie de la dispozițiile articolului 139 din Codul de procedură penală.

Noua lege e obligatorie începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform articolului 477 alineatul (3) din Codul de procedură penală.