Ministrul pentru Buget spune că ordonanţa de urgenţă defi neşte foarte clar care sunt "construcţiile speciale" ce vor fi taxate. Pe de altă parte, Voinea afi rmă că, din aprilie, patronii care creează minimum 20 de locuri de muncă deodată vor putea recupera de la stat o parte din costurile cu forţa de muncă.
Există toate condiţiile ca normele de aplicare a "Electoratei" să apară până în iulie, susţine ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Într-un interviu acordat "Evenimentului zilei" în exclusivitate, Voinea detaliază şi situaţia altor taxe şi a ajutoarelor de stat. Reducerea contribuţiilor sociale va fi posibilă din semestrul doi al acestui an, dacă se înregistrează veniturile necesare. În primele trei luni, încasările au fost însă sub aşteptări, potrivit datelor preliminare. Evenimentul Zilei: Există bani pentru pensii si salarii fără taxa pe acciză? Liviu Voinea: Sunt, sigur că sunt. Veniturile din acciză sunt destinate investiţiilor? Da, la investiţiile din zona de infrastructură de transport. Dar aceşti bani reprezintă doar o treime din fondurile de investiţii. Banii din acciză erau estimaţi la 2,6 miliarde de lei, pe un an. Însă, 670 de milioane de lei nu au mai fost încasate, pentru că s-a amânat aplicarea accizei un trimestru. Ca urmare, ca să rămânem în deficitul bugetar agreat, s-au îngheţat sume de la anumite angajamente de investiţii. Dacă veniturile sunt satisfăcătoare, se pot dezgheţa acei bani. În ce zonă sunt acele angajamente? Pe mai multe domenii. De la Compania de Drumuri, de la Ministerul Transporturilor, de la Ministerul Finanţelor. Se poate vorbi de proiecte punctuale? Nu, deoarece la Ministerul Finanţelor avem bugetele per ansamblu. Dar acest lucru se va schimba. Până acum aveam un nivel minimal de detaliere. De exemplu, când venea Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale să ceară bani, ca să plătească un proiect, spunea că cere pentru a deconta investiţii. Acum, noi am schimbat modul de raportare, şi toţi ordonatorii de credite trebuie să dea mai multe detalii. Se va şti exact că se cer bani pentru drumul naţional X sau autostrada Y. Vom vedea în timp real cum şi unde se duc banii. Şi, de asemenea, putem bloca realocările în interiorul ministerelor, între proiecte. Se va umbla la banii pentru Comarnic- Braşov? Ce se aude cu autostrada? Noi nu ştim dacă, la această oră, această autostradă este pe buget sau în afara bugetului. Teoretic, este în parteneriat public- privat. Dar, ca să fie parteneriat public-privat, trebuie să fie confirmat de Eurostat. Noi am pus deoparte în buget 400 de miloane de lei pentru Comarnic-Braşov. Dacă se consideră că este în afara bugetului, nu cheltuim banii. De Eurostat ţine când va da decizia. Finanţele discută cu transportatorii ca o parte din acciză să fie restituită... De încasat, banii din acciză se vor încasa. Ce se discută în aceste zile este o formulă, o schemă de ajutor de stat, prin care apoi să se returneze o parte din banii încasaţi. Ce include Hotărârea de Guvern privind prioritizarea investiţiilor? Prin hotărâre s-au adoptat normele metodologice, care detaliază punctajele criteriilor prin care investiţiile sunt prioritizate. Până acum se făcea studiul de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, mergea la Comitetul interministerial – se aproba studiul şi se emitea hotărârea de guvern cu indicatorii tehnico-economici. Ulterior, proiectul putea fi pus în lista de investiţii, cu alocare după buget. În aşa fel, am ajuns să avem foarte multe proiecte de investiţii, dar cu alocări bugetare foarte mici pentru fiecare dintre ele. Ce presupune noua schemă? Noua schemă presupune că studiul de prefezabilitate, de regulă, se face şi se transmite Ministerului Finanţelor. Se verifică din punctul de vedere al sustenabilităţii financiare, în orice perioadă din an, iar de două ori pe an se va face lista de priorităţi. Doar pentru proiectele prioritare se vor aloca bani. În acest fel, prin aceste metode aplicate, în ţările occidentale s-a reuşit reducerea costurilor cu studiile de fezabilitate ale unor proiecte care în cele din urmă nu se mai făceau. Aceasta este prima schimbare. Apoi, rămâne procedura existentă. Studiu de fezabilitate, comitet interministerial şi hotărâre de guvern. Fiecare ordonator îşi ierarhizează proiectele semnificative, dar în funcţie de aceleaşi criterii orizontale, criterii stabilite prin hotărâre de guvern. Lista cu proiectele prioritare o face ordonatorul de credite şi o înaintează Ministerului de Finanţe. Ministerul Finanţelor verifică şi apoi decide dacă este conformă cu normele, centralizează proiectele prioritare, le trimite la Guvern şi Guvernul le aprobă.
- "Ca să scadă CAS, trebuie ca măsura să fie sustenabilă anii viitori"
Care a fost impactul reducerii Taxei pe Valoarea Adăugată în panificaţie? La următoarea vizită a FMI se va face o evaluare. Scopul a fost scăderea evaziunii. Din câte ştiu, au apărut la lumină câteva mii de companii din domeniul panificaţiei, în toamna lui 2013. Fie existau, dar abia atunci au ieşit la lumină, fie sunt noi. Sunt distribuitori care au scăzut preţul, dar şi alţii care nu au scăzut. Eu, de exemplu, cumpăr pâine şi de la supermarket, şi din Piaţa Progresul. În Piaţa Progresul este mai ieftin decât în supermarket şi este mai ieftin de când s-a redus TVA-ul, dar nu era bon nici înainte, nici acum. Le cer eu bon. Este spaţiu bugetar pentru reducerea CAS? Veniturile prognozate pentru prima jumătate a anului trebuie să fie realizate. Apoi, trebuie să existe o sustenabilitate a acestei măsuri, adică să vedem cum se compensează această măsură în 2015 sau 2016. Una este să găseşti o soluţie pentru şase luni şi alta să ai sustenabilitate. Anul viitor trebuie să avem un deficit structural foarte mic - 1% din PIB. Ce impact ar avea pe buget scutirea impozitului pe profitul reinvestit? Suma nu este mare. E mai mult o chestiune de principiu. Cum veţi cădea la pace cu FMI pe estimările privind impactul bugetar? De exemplu, calculul nostru pentru impozitul pe construcţiile speciale a fost relativ simplu. Am calculat cât reprezintă toate clădirile trecute la active în bilanţurile companiilor, care e valoarea lor totală şi cât e impozitul care se plăteşte în prezent pe clădirile care nu sunt speciale, la 1,5% impozit. Din diferenţă îţi rezultă simplu impozitul care ar trebui încasat pe restul clădirilor. FMI şi CE neau spus "da, dar voi la niciun impozit nu colectaţi 100%." S-a luat deci în calcul o evaluare conservatoare, circa o treime. Industriaşii nu ştiu cum se va implementa din 2014 taxa pe stâlp. Nu au apărut normele... Nu vreau să intru pe teritoriul celor de la Fiscal, dar nu văd de ce nu s-ar putea plăti impozitul. Ce e construcţie specială e definit în ordonanţă. Normele de aplicare pentru măsura de reducere a ratelor pot apărea până în iulie? Da. Vorbim de o reducere de un milion şi ceva de lei, bani care vor rămâne în buzunarul unui debitor. Putem revigora consumul cu această sumă? La persoane cu salarii de 1.100, 1.200 de lei, şi 100 de lei contează. Sunt cazuri în care rata pe care trebuie să o achite este mai mare decât salariul. Băncile reeşalonează doar credite mari. Un cadru necesar care să permită reeşalonarea într-o formă standard a creditelor este binevenit.
- "Arieratele la companiile de stat s-au redus cu două miliarde lei"
Ce scheme de ajutor de stat vom vedea în 2014? Actualele scheme expiră la 30 iunie. Unele dintre ele, cum este schema pentru IT, credem că a avut succes şi va fi continuată. În primele zile din aprilie cred că putem lansa schema prin care statul dă angajatorului înapoi jumătate din costul salarial, dacă se creează cel puţin 20 de noi locuri de muncă deodată. Este vorba de venitul brut. Schema va funcţiona pe toată perioada 2014 – 2020. Ajutorul în sine va varia undeva la nivelul a 2-3 ani, cu obligaţia menţinerii locului de muncă. Zonele defavorizate vor fi astfel mai atractive pentru investitori, pentru că acolo va fi intensitatea mai mare a ajutorului. Plafonarea va fi la nivelul salariului mediu. Vom plăti jumătate din costul salarial, dar nu mai mult decât jumătate din salariul mediu. Care este situaţia companiilor de stat, după reducerea arieratelor? În 2013, am plătit arierate la Sănătate de 2 miliarde şi jumătate de lei, la autorităţile locale de un miliard de lei şi nu s-au mai acumulat. Acum avem la autorităţile locale arierate de numai 200 de milioane de lei. La ce nivel s-a ajuns? La începutul acestui program cu FMI, arieratele la companiile de stat erau de 8,2 miliarde de lei. Ele au scăzut, dar nu în ritmul în care am fi vrut să scadă. În martie am luat o serie de măsuri care ne-au şi permis să intrăm în boardul FMI şi să aprobe cele două misiuni, şi am redus arierarele cu circa 2 miliarde de lei, la finele primului trimestru faţă de finalul anului 2013. Am ajuns sub 6 miliarde de lei, şi cred că suntem în grafic. Până la finele programului cu Fondul, adică vara anului viitor, trebuie achitate integral. Unde s-au acumulat cele mai multe? Au fost şi tradiţional sunt la companiile de transport. Am dat un împrumut din trezorerie la CFR Călători, care şi-a plătit datoriile la CFR Infrastructură, la furnizorii de electricitate. S-au plătit datorii acumulate până la 31 dec 2013. Nu mai este niciun motiv de natură financiară să se mai înregistreze arierate la aceste companii.