Urmăriţi, în ediţia de marţi a ziarului "Evenimentul zilei", partea a doua a interviului realizat de jurnalistul Dan Andronic cu fostul şef al spionajului românesc, generalul Ion Mihai Pacepa.
EXCLUSIVITATE EVZ. INTERVIU-EVENIMENT (I) cu generalul Ion Mihai Pacepa. „Sper ca noul președinte al României să publice documentele privind asasinarea de către Securitate a lui Vlad Georgescu și Noël Bernard”
În partea a doua a interviului, generalul Pacepa a vorbit despre Traian Băsescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Măgureanu, dar şi despre rolul lui Ion Iliescu după 1989.
"În interviul pe care l-am realizat cu Generalul Pacepa nu am ocolit nici un subiect sensibil. În primul rând, ca să dau un răspuns direct unor temeri, m-am convins că personajul care răspunde la numele Ion Mihai Pacepa, există. Având niște elemente de biografie pe care nu le găsești în cărți, am pus niște întrebări punctuale și am primit răspunsul corect. Mai mult, în urmă cu câteva zile Generalul Pacepa a primit un premiu în SUA, a publicat recent o carte cu o prefață scrisă de un fost director al CIA. Deci toate ipotezele privind inexistența personajului mi s-au părut doar povești. Generalul Pacepa există și pare dispus să răspundă la întrebări", scrie jurnalistul Dan Andronic.
"De la acuzațiile de corupție, la ipoteza colaborării cu CIA/KGB încă dinaintea momentului 1978, relațiile cu Nicolae și Elena Ceaușescu, plus multe elemente din istoria recentă a României veți găsi elemente care fac ca interviul să fie extrem de util înțelegerii unei perioade din istoria noastră", adaugă realizatorul interviului, Dan Andronic.
Scurte repere biografice cu privire la generalul Ion Mihai Pacepa
Câteva scurte repere: intră în Securitate în 1951, ca sublocotenent, primește câteva misiuni în zona industriei chimice, apoi devine șef de serviciu la Direcția IV (Contrasabotaj) ca urmare a îndeplinirii cu succes a unor misiuni la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În 1956 devine șef adjunct al grupului operativ din cadrul Agenției Comerciale Române din Republica Federală Germană, fiind șeful rezidenței de spionaj a României în RFG. În 1959 este rechemat la București și numit adjunct șef serviciu pentru spațiul Germania, Austria, Țări nordice. În 1963 era deja colonel, iar patru ani mai târziu primește stelele de general-maior, ceea ce arată caracterul deosebit al realizărilor sale în spionajul extern românesc, gradele de general fiind acordate acordate extrem de greu.
Cu anul 1972 începe o nouă etapă, este numit secretar de stat la Consiliul Securității Statului în cadrul Ministerului de Interne și prim-adjunct al șefului Departamentului de Informații Externe. Gradul de general-locotenent din 1974 înseamnă și o nouă funcție: secretar general al Internelor. 1978, cere azil politic în Statele Unite ale Americii și începe o nouă etapă. Defectarea Generalului Pacepa a condus la o anchetă internă de proporții în spionajul românesc, peste 500 de ofițeri de Securitate fiind audiați. A administrat câteva lovituri extrem de dure regimului comunist de la București, fiind considerat unul din actorii principali în demolarea cultului lui Nicolae Ceaușescu.