Numirea sa la conducerea Ministerului Economiei a fost o surpriză pentru toată lumea, în condiţiile în care în ianuarie anul acesta multora le părea un ilustru necunoscut, afl at la primul mandat de parlamentar. Încă din primele momente ale mandatului său, Dănuţ Andruşcă a arătat că nu va fi un obişnuit al studiourilor de ştiri. Timp de 10 de luni de la preluarea mandatului, cel care conduce Ministerul Economiei nu a acordat nici măcar un interviu. EVZ a reuşit să stea de vorbă cu el şi a afl at care este povestea celui mai discret ministrul din Guvernul Dăncilă, dar şi care sunt planurile de viitor în fruntea ministerului pe care îl conduce.
Prima întrebare care îţi vine în minte dacă eşti faţă în faţă cu Dănuţ Andruşcă este: de ce nu are apariţii publice? „Așa cum am spus și cu ocazia bilanțului pentru 6 luni de mandat, sunt un om discret, onest, onorat să muncesc pentru țara mea. Sunt un om obișnuit, și cu bune și cu rele, așa cum sunt majoritarea românilor. Nu sunt obișnuit cu lumina reflectoarelor și camerelor de luat vederi, nu sunt un om care să iubească circul și spectacolul politic”, este răspunsul pe care ni-l dă Dănuţ Andruşcă.
A doua întrebare vine natural: ce părere are despre cei care îl critică? „Sunt un om empatic, îmi dau seama când persoana din fața mea vine cu inima deschisă și cu bună-credință și când vine cu rea-voință. Sunt sătul de încercările unora sau altora de a râde pe seama mea, prin întrebări pe care ei le cred încuietoare, dar pe care le adrează cu o intenție batjocoritoare care se vede de la o poștă. Dar ce om ar accepta așa ceva? Când sunt întrebat lucruri cu bună-credință răspund, așa cum am mai făcut, inclusiv presei, așa cum fac acum, dar când sunt întrebat doar ca să se distreze cineva pe seama mea, fac cel mai politicos lucru posibil: ocolesc capcana. Unii zic că fug și mă ascund, eu zic că mă comport ca un om decent și bine-crescut, cu frică de Dumnezeu. Doar nu o să bat de fiecare dată obrazul tuturor celor care fac paradă prin faptul că sunt prost-crescuți. Chiar cred că Dumnezeu dă fiecăruia după sufletul său”, spune ministrul.
Voinţa divină apare în ecuaţie şi când vorbeşte despre momentul în care a aflat că va fi ministru: „Eram într-o mănăstire din Neamț atunci când am fost sunat de la București pentru a fi anunțat că voi fi desemnat ministru. Sunt om un care crede în simboluri și sunt convins că Dumnezeu le așează pe toate așa cum este mai bine, de aceea am spus de fiecare dată și repet și cu această ocazie, faptul că pentru mine este o onoare să pot lucra pentru țara mea”.
Şi-a cunoscut soţia în autobuz Andruşcă se caracterizează pe sine ca fiind un familist convins şi spune că în perioada în care era criticat pentru atitudinea fâstăcită din faţa camerelor de luat vederi primul lucru la care s-a gândit au fost cei de acasă. „Mi-a fost teamă ca fiica mea, care are 26 de ani şi este studentă la stomatologie, şi fiul meu, care are 18 ani şi este elev în clasa a XII-a, să nu fie afectaţi că se vorbea urât despre tatăl lor. Dar am avut surpriza să fiu încurajat de ei. Ba, mai mult, oamenii din Târgu Neamţ, oraşul din care sunt, m-au îmbărbătat. Este un oraş micuţ şi acolo suntem o comunitate foarte unită, ca o familie”, povesteşte Andruşcă.
Ministrul vorbeşte şi despre soţie şi spune că între ei a fost dragoste la prima vedere:„Ne-am cunoscut într-un autobuz, imediat după Revoluţia din 1989. Soţia mea este profesoară de matematică şi în acea perioadă preda într-o comună de lângă Târgul Neamţ şi făcea naveta zilnic. După aceea primă întâlnirea am invitat-o în oraş şi de atunci suntem nedespărţiţi. Din punctul meu de vedere Familia trebuie protejată, pentru că reprezintă cea mai mare realizare a unui om”.
Reţetă de ministru: sloi de oaie
Spune că ministeriatul îl face să ajungă mai rar acasă, la Târgu Neamţ, decât şi-ar dori: o dată pe lună. Ce face un ministru când ajunge acasă? Andruşcă spune că găteşte. „Îmi place să pescuisc, îmi place să joc un rummy cu prietenii la un pahar de vin, îmi place să ascult o muzică românească bună, îmi place să gătesc pentru familie. Despre mâncare și băutură cred că toate sunt de la Dumnezeu, iar ca atare cred că e păcat să fac nazuri. Îmi place vinul, am niște vie și fac vinul meu. Îmi plac mâncărurile tradiționale românești, ceea ce este normal pentru cineva născut și crescut în Neamț. Nu ai cum să trăiești măcar puțin în județul Neamț și să nuți intre în suflet mâncărurile tradiționale românești. Și sincer vă spun, cred că cea mai bună mâncare din toată România este cea din Neamț”, spune ministrul.
El afirma că are şi o reţetă tradiţională, specifică zonei, pe care o face pentru prieteni atunci când merge în satul copilăriei, Vânători: „Fac sloi de oaie. Vă dau şi reţeta. Vineri tai o oaie pe care o jupoi şi o las peste noapte să se răcească. Sâmbătă dimineaţa o tai în bucăţi mari pe care le pun întrun ceaun la pirostrii. Am un ceaun de 100 de kilograme la ţară. Peste carne mai pun sare, piper şi ienibahar şi puţină apă, după care o lasă să fiarbă în suc propriu timp de 12 ore la foc mic. Seara, carnea este atât de fragedă încât se rupe uşor de pe oase. Se serveşte rece şi când gătesc aşa ceva îmi chem toţi prietenii şi familia”, povesteşte Andruşcă.
La un pas de a fi tuns zero din cauza ziarului „Scânteia Tineretului”
În timpul discuţiei, ministrul aduce de mai multe ori aminte de voinţa divină, spunând că este un om credincios. Cine i-a insuflat această credinţă? „Bunica mea este cea care m-a dus de mic la Biserică. Am crescut în satul Vânători şi am avut ocazia să trăiesc într-un mediu de oameni credicioşi toate sărbătorile de peste an. Spre exemplu, îmi aduc aminte că de Paşte, când am devenit mai măricel, responsabilitatea mea era să dau cu var la pomi. Aşa am devenit eu un om cu frica de Dumnezeu”, povesteşte ministrul, care spune că merge săptămânal la biserică. Dacă tot a venit vorba de copilărie, o nouă curiozitate apare natural: a făcut năzbâtii? „Am fost un copil ca oricare altul, dar fără să fac vreo năzbâtie spectaculoasă. În adolescenţă am avut un eveniment care a atras atenţia. Într-o pauză dintre ore, în timpul liceului, am început să aruncăm unii în alţii cu revista Scânteia Tineretului. Numai că ne-a prins profesorul şi ne-a obligat să ne tundem toţi zero. Am reuşit însă să scăpăm de pedeapsă pentru că au venit părinţii la şcoală şi au făcut scandal”, îşi aminteşte Andruşcă.
Afacerile şi premoniţia soacrei
În ultimele luni a mai circulat o legendă despre Dănuţ Andruşcă: faptul că ar fi avut o vulcanizare. „Hai să lămurim un lucru: nu am avut niciodată o vulcanizare, nu că ar fi vreo rușine. Cred că toți cei care au început să facă glume despre vulcanizări, după niște declarații ale unui fost coleg, să nu uite să-și schimbe cauciurile de iarnă că tot vine iarna, iar atunci când se duc la vulcanizare ar trebui să se simtă rușinați dacă au râs de această meserie. Am avut o fabrică de producție a produselor din cauciuc, am angajat peste 250 de oameni și sunt mândru că am putut să ajut niște oameni să pună o pâine pe masă. Afaceri am făcut de tânăr. Am avut firmă în anii 1990 și am muncit mult pentru firma mea”, explică ministrul. La afaceri spune că a renunţat în 2012, când a intrat în politică. Se aştepta să ajungă ministru după numai 6 ani? El spune că nu, dar, suprinzător, se aştepta soacra sa. „Soacra mea, care încă trăia în perioada când am intrat în politică, mi-a spus: «Dănuţ, tu trebuie să ajungi parlamentar!». Atunci am zis că e prea optimistă, dar am ajuns în Parlament după numai 4 ani de politică”, spune ministrul.
„Tot felul de sabotori încercau să îngroape proiectul de preluare a Șantierului Mangalia”
Dincolo de imaginea „asezonată” cu fel de fel de critici la adresa sa, Dănuț Andrușcă a răspuns întrebărilor EVZ legate de obiectivele strategice ale Ministerul Economiei. Ne-a vorbit despre „sabotorii” care au încercat să împiedice preluarea Șantierului Naval 2 Mai Mangalia, despre investițiile în proiectele din industria de apărare, care s-au triplat în 2018, despre una dintre cele mai importante investiții postdecembriste - proiectul BRUA sau despre autostrada energetică a țării, proiect extrem de important pentru securitatea energetică a României.
- EVZ: Industria națională de apărare este extrem de importantă, în contextul obligațiilor asumate de România ca membru NATO. Ce sume au fost alocate de Ministerul Economiei pentru proiectele militare?
- Dănuț Andrușcă: Pentru Guvernul României apărarea și securitatea națională este o prioritate incontestabilă. Dovadă în acest sens stă faptul că România este unul dintre puținele state care au alocat 2% din PIB pentru apărare. În acest context, sumele pentru investiții alocate de către Ministerul Economiei în industria noastră de apărare se ridică la 69 de milioane de lei în 2018, adică triplu față de 2017. Parteneriatele noastre din domeniu sunt de asemenea extrem de importante pentru economia românească și pentru securitatea națională. Sunt parteneriate cu companii de renume internațional, care confirmă angajamentele noastre internaționale și trans-atlantice. Un proiect demn de amintit este faptul că Romaero, companie din coordonarea Ministerului Economiei, este în curs de a deveni centru regional în Europa Centrală pentru echiparea și întreținerea elicopterelor americane Black Hawk.
- În mandatul dvs. România a bifat o premieră: recuperarea de la acționari privați a șantierului Mangalia. Ce ne puteți spune despre culisele „bătăliei” pentru acest port?
- Recent, Consiliul Concurenței a autorizat preluarea Șantierului Naval de la Mangalia de către Damen și Șantierul Naval 2 Mai, una dintre ultimele formalități care mai erau de îndeplinit. Ce trebuie reținut aici este că, datorită eforturilor făcute de echipa din Minister, statul a devenit majoritar, fără ca un singur leu să fie cheltuit de la bugetul de stat. Am salvat comunitatea locală din Mangalia și am readus sub controlul statului un obiectiv industrial de importanță strategică pentru România. Ce vă pot spune este că a fost într-adevăr o bătălie, cu tot felul de sabotori, care încercau, din motive numai de ei știute, să îngroape acest proiect. Nu voi oferi informații de culise, pentru că nu ar fi decent din partea mea. Știți, în Camera Deputaților, la ultima moțiune simplă, am vorbit despre „șobolănelile” din Ministerul Economiei, despre acele surse „bine-voitoare” care dezvăluie tot felul de lucruri nedestinate publicității. Ei bine, eu nu sunt ca ei, nu voi spune ceea ce nu poate fi spus public. Ce vă pot spune, în schimb, este că reușita preluării controlului asupra Șantierului Naval Mangalia este o dovadă că nu mă las nici descurajat, nici intimidat de trucurile celor care vor să-mi pună bețe în roate.
- Construcția gazoductului BRUA ne va asigura independența energetică? Va renunța românul la butelia de gaze?
- Proiectul gazoductului Bulgaria– România–Ungaria – Austria, dezvoltat de Transgaz, cunoscut mai degrabă datorită prescurtării- BRUA, reprezintă una dintre cele mai importante investiții postdecembriste. La 4 ani de la proiectare, a fost începută implementarea acestuia, lucrările fiind în grafic de la un capăt la altul. BRUA ne va asigura conexiunile cu Ungaria și Bulgaria cu o capacitate de transport spre Ungaria de 1,75 miliarde mc/an, respectiv de 1,5 miliarde mc/an spre Bulgaria la finalizarea Fazei I şi cu o capacitate de transport spre Ungaria de 4,4 miliarde mc/an, respectiv de 1,5 miliarde mc/an spre Bulgaria la finalizarea Fazei II. Aceste cifre ne arată cu adevărat dimensiunile acestui proiect și felul în care se va schimba peisajul energetic în SudEstul Europei. În plus, pentru România va însemna o creștere a securității aprovizionării cu gaze naturale. BRUA oferă oportunitatea dezvoltării Sistemului Național de Transport (SNT) de gaze naturale, ceea ce va permite comunităților locale să se contecteze la SNT și să ofere românilor care trăiesc în aceste orașe sau comune gaz la aragaz, fără să mai fie nevoie de butelii. În plus, a creat locuri de muncă: pe cele 17 șantiere sunt implicați aproximativ 500 de muncitori, doar în această fază a construcției. Fiind vorba de un șantier-mamut, acesta este împărțit în 100 de tronsoane a câte 5 km.
- Ce ne puteți spune despre proiectele Transelectrica și importanța lor?
- Despre Transelectrica vă pot spune că are în desfășurare un alt proiect extrem de important pentru securitatea energetică a României. Vorbesc aici de închiderea inelului de 400 kV al României, autostrada energetică a țării, al cărui beneficiu principal va fi creșterea securității alimentării cu energie electrică. În același timp, la nivelul Capitalei, se lucrează la un alt proiect similar, anume închiderea inelului de 400 kV al Bucureștiului.
- Care a fost cel mai dificil moment din activitatea de ministru?
- Asta este o întrebare la care voi răspunde la final de mandat sau atunci când nu voi mai fi ministru, nu acum.
„Sunt unii care reprezintă diferite interese și îl atacă pe Andrușcă”
- EVZ: Cum se face că în țară sunteți supus criticilor cu toate că, potrivit Eurostat, România a înregistrat cea mai mare creștere trimestrială a producției industriale din Uniunea Europeană?
- Dănuț Andrușcă: Nu vreau să vorbesc despre cei care mă critică în țară, pentru că ei mă critică pentru formă, nu pentru fond. Știți dulciurile făcute în casă? Nu au mereu un aspect comercial deosebit, dar sunt gustoase și sănătoase. Cam aceasta este paralela pe care mi-aș dori să o rețină cei care citesc acest interviu. Economia României funcționează, producția industrială crește pentru că politicile economice din Programul de Guvernare dau roade. Sunt unii din România, în special din Opoziție sau care reprezintă diferite interese, care nu pot să recunoască meritele PSD sau ale Guvernului sau ale Programului de Guvernare și atunci ce fac? Îl atacă pe Andrușcă, pentru a face o perdea de fum și să nu se vorbească despre elementele pozitive, ci doar de cele negative. Eu cred că se vor sătura și românii de aceste perdele de fum, că sunt convins că sunt sătui să audă cum nu vorbesc eu cu presa, și atunci va trebui să începem să discutăm serios și despre lucrurile importante.
- Ce le răspundeți criticilor dvs care comentează pe seama faptului că nu aveți ieșiri publice?
- Nu contează ce le pot răspunde eu, contează ce le-au răspuns românii, atât în 2012, cât și în 2016, când au votat într-o foarte mare măsură împotriva spectacolului politic făcut de fostul PDL, actualmente parte din PNL, și când au votat împotriva Președintelui Traian Băsescu, un individ cunoscut pentru spectacolul pe care-l făcea la ieșirile publice. Ce să le răspund eu, Dănuț Andrușcă, în aceste condiții criticilor mei? Cred ei că dacă eram toată ziua la televizor viața lor ar fi fost mai bună cu ceva? Știți ce cred cu adevărat? Cred că cei care vor să-mi găsească nod în papură îmi găseau oricum, iar cei care se uită la ce face Ministerul Economiei, dincolo de persoana mea, apreciază decența mea în abordările publice.
Romaero va participa la asigurarea mentenanței flotei RyanAir
În timpul întâlnirii pe care am avut-o la Ministerul Economiei, Dănuț Andrușcă a oferit o informație, în premieră, pentru „Evenimentul zilei”:
„Vă pot anunța în exclusivitate faptul că astăzi (duminică n.r.), aterizează la Băneasa primul avion RyanAir pentru a fi reparat de către Romaero, o societate strategică aflată în portofoliul Ministerului Economiei. Acest avion este primul dintre multele care vor fi reparate la Romaero în baza unul contract care a fost semnat între dl Remus Vulpescu, Directorul General Romero și reprezentanții faimoasei companii aeriene. Este un contract cadru pe 5 ani care poate fi prelungit, el a fost posibil de încheiat după ce Romaero a înregistrat progerese semnificative în procesul de redresare accelerată în ultimii 2 ani de zile, 2017 și 2018, datorate eforturilor depuse de conducerea executivă a societății, în mod special de către dl Vulpescu pe care-l felicit pentru tot ceea ce a realizat, în special pentru acest contract. Clientul este cel mai mare operator aerian din Europa, cu o flotă de circa 450 aeronave Boeing. Au transportat anul trecut 131 milioane de pasageri, anul ăsta circa 140 de milioane de pasageri. Colaborare care poate susține numărului de locuri de muncă de la Romaero pentru specialiști atât cu studii medii cât și cu studii superioare în domeniul aeronauticii, poate susține creșteri salariale care să facă atractive compania românească pentru mulți specialiști care au dobândit experiență lucrând în România sau străinătate și, mai ales, demonstrează că marile proiecte din programul de guvernare pe care îl aplicăm sunt realizabile atunci când avem continuitate în abordarea corectă a problemelor”