În data de 22 iunie, Președintele Klaus Iohannis va merge în Parlament pentru a susține „Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019”, document elaborat de Administrația Prezidențială, după consultarea tuturor instituțiilor statului cu atribuții în domeniu.
Cele 23 de pagini ale Strategiei au fost deja trimise Parlamentului spre studiere, iar lunea viitoare Președintele va transmite mesajul său în plenul Camerelor reunite.
Este un document extrem de important pentru orice stat, iar Președinția a vrut să marcheze acest lucru și și-a denumit viziunea strategică ”O Românie puternică în Europa și în lume”. Se pune accentul pe faptul că România este ”un stat care asigură securitatea cetățenilor săi, oriunde s-ar afla ei”. De aceea, „Evenimentul zilei” a ales să vă prezinte o analiză a documentului făcută de Iulian Chifu, un om cu expertiză pe politică externă și strategie. Comentariul meu se va axa doar pe observații și pe câteva informații din ”laboratorul” unde a fost plăsmuită Strategia. Nu pot să nu menționez și ceea ce am aflat de la o sursă credibilă, pentru că va fi interesant de observat discuțiile ulterioare din Parlament: Întâlnirea cu grupul PSD pentru prezentarea documentului a durat 11 minute. Un punct important în Strategia Națională de Apărare îl constituie atenția asupra corupției. Nu pare să fie foarte accentuat, însă se face referire la corupție pe parcursul a trei capitole: Vulnerabilități, Riscuri și Direcții de Acțiune.
”Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”, se precizează în document la capitolul despre „Vulnerabilități”.
La capitolul „Riscuri” se subliniază că „nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistența dificultăților economice, proliferarea economiei subterane și a corupției, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar și de factori externi”.
Viitorii pași după adoptarea Strategiei vor trebui făcuți pentru punerea în acord cu cadrul legal existent și, ca noutate, implementarea temelor care reveneau exclusiv Guvernului (exemplu: Strategia națională anticorupție) va intra și în atenția Președintelui și a CSAT, deoarece s-a pus accentul pe un tip nou de cooperare instituțională, un concept de securitate națională extinsă. Vom avea, deci, și un președinte cu puteri extinse!
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.