INSCOP: scara candidaților, independenții și anul 2000

A apărut un nou sondaj INSCOP privind prezidențialele. Articolul conține multe informații și grafice importante. Imaginea pe care o descrie sondajul este a unei scări cu trepte îndepărtate una de cealaltă - nu există lupte strânse pentru locul 1 sau locul 2 sau locul 3, ci diferențe semnificative între competitori, atât în turul unu cât și în turul doi cu o excepție marginală.

Spre deosebire de sondajele precedente, INSCOP nu mai a adresat o întrebare deschisă ( = fără listă de candidați). De data aceasta au ales să prezinte o listă de opțiuni, dar să ofere respondenților posibilitatea să adauge un nume în cazul în care lista nu-i satisfăcea.

Câteva aspecte legate de primul tur:

Interesul față de prezidențiale este înalt. Doar 10% din respondenți știu cu siguranță că nu vor vota. Alți 7,7% sunt indeciși. (Procentul celor care au o opțiune este mult mai mare decât în sondajele din ianuarie 2009, tot cu aproape un an înainte de alegeri prezidențiale).

Asta nu înseamnă că la vot ar veni 82% din românii aflați în țară. A răspunde la câteva întrebări e cu totul altceva decât a te duce la vot prin troiene. Faptul că alegerile vor avea loc la început de noiembrie poate reprezenta, în funcție de cât de timpurie va fi iarna, un bonus mic dar semnificativ în ceea ce privește prezența la vot.

Pentru o cincime din cei care ar veni la vot, opțiunile listate în sondaj nu sunt satisfăcătoare. Nu e vina INSCOP. Pur și simplu scena nu este foarte ofertantă. Acești potențiali votanți alcătuiesc un grup considerabil ca dimensiuni, un pic mai mare decât cel al susținătorilor lui MRU și Predoiu adunați. Probabil că marea majoritate a acestor 20% nu vor mai veni la vot. Unii însă se vor reorienta.

Ponta în frunte. Susținerea pentru el este mai mare decât în sondajele precedente, poate și pentru că formatul nou a încurajat fani ai lui Geoană sau Oprescu să se îndrepte spre președintele PSD.

În septembrie optau pentru Ponta la prezidențiale aproape 20% din totalul respondenților. Acum: 24,5%.

Acest aspect merită urmărit în continuare. Dacă evoluția se confirmă, Ponta iese din spațiul celor trei milioane de voturi care reprezintă minimul istoric pentru un candidat PSD în primul tur al prezidențialelor (e vorba de Geoană, 2009). Sondajul a fost efectuat între 16 și 21 ianuarie, deci a prins doar parțial efectele accidentului din Apuseni, care a avut loc pe 20 ianuarie.

Opoziția. Dacă facem ceva calcule, conform sondajului MRU și Predoiu cumulează 2,2 milioane voturi. Cu un milion mai multe decât ARD. Asemănările cu situația din 2000 sunt tulburătoare:

Organizațiile politice reformiste (CDR 2000 și PNL) au obținut atunci la parlamentare 1,2 milioane voturi. Cât ARD.

Candidații reformiști (Isărescu și Stolojan) au cumulat 2,3 milioane voturi. Un pic mai mult decât MRU și Predoiu conform sondajului INSCOP.

Suma voturilor pentru Isărescu și Stolojan era inferioară numărului de voturi obținut de locul 2. Ca și acum: suma MRU+Predoiu este cu 5% în urma lui Crin Antonescu.

Fiind însă vorba de un sondaj din februarie, mai au timp să schimbe lucrurile.

Independenții. O "părere bună" nu înseamnă vot. Iar un independent fără organizație de partid care să-l susțină în planul infrastructurii e o victimă sigură. Implicit afirmațiile care urmează au un pronunțat caracter teoretic. Însă e interesant că numărul celor care au o părere bună despre o eventuală candidatură a lui Andrei Pleșu (20% din populația aflată în țară) este mai mare decât numărul celor care ar vota MRU sau Predoiu, adunați (17% din cei 83% care ar veni la vot, adică 14% din populația aflată în țară).

La Mugur Isărescu lucrurile sunt și mai interesante. Dacă doar jumătate din cei care au o părere bună despre candidatura sa l-ar și vota, guvernatorul BNR ar obține mai multe voturi în primul tur decât a obținut vreodată Traian Băsescu în vreun prim tur de prezidențiale.

Spațiul populist/marginal. Doarme. Și pare să se pregătească pentru un minim istoric.

Iar acum despre turul doi:

Al doilea sondaj, după cel CSCI, în care diferența dintre Antonescu și MRU este semnificativă: 12% (până la Crăciun cei doi erau prinși într-o luptă foarte strânsă).

O notă specială privind o confruntare Ponta-Crin: prin comparație cu acum 11 luni, președintele PSD a pierdut o parte semnificativă din public fără ca aceștia să se reorienteze spre Antonescu:

Februarie: ar vota pt. Ponta 58% din respondenți ar vota pt. Antonescu 39% din respondenți

Acum: ar vota pt. Ponta 48% din respondenți ar vota pt. Antonescu 41% din respondenți

Pe baza sondajelor din ultima jumătate de an putem deja să alcătuim un clasament. Logica de citire e următoarea: dacă un om ajunge în turul doi el va câștiga dacă are un adversar aflat sub el în clasament și va fi învins dacă oponentul este deasupra sa în clasament.

1. Mugur Isărescu uber alles 2. Ponta 3.-4. Antonescu / Oprescu (aproape egali) 5. MRU 6. Predoiu.

Poziția lui Tăriceanu și a altora este incertă, dar nu par să amenințe podiumul. Articolul a fost publicat pe blogul: Sociollogica.  Sociologul Barbu Mateescu este absolvent al University of Pennsylvania, 2005. A lucrat în consultanţă politică şi electorală pentru mai multe partide politice în perioada 2007-2011. A activat în domeniul cercetărilor de piaţă din mediul privat şi a participat la realizarea unor rapoarte privind probleme sociale de profunzime pentru UNICEF si UNDP. Detalii despre proiectul VOCILE DREPTEI:

  • VOCILE DREPTEI: Un nou pol de opinii şi dezbateri pe evz.ro

În fiecare zi veţi avea ocazia să vă întâlniţi, pe evz.ro, cu autori cunoscuţi care vor explica, promova şi dezbate un set de idei care poate să stea la baza unei noi viziuni pentru viitorul României. Opiniile pe care le veţi regăsi şi comenta în rubrica „VOCILE DREPTEI”, sunt menite să creeze publicului larg o imagine cât mai clară asupra prezentului, o înţelegere mai bună a trecutului şi o perspectivă pentru viitor. Urmăriți aici TOATE editorialele și dezbaterile din proiectul VOCILE DREPTEI!