George Simion a apelat la o instanță a Curții de Apel București pentru a putea modifica statutul Partidului AUR. O astfel de solicitare, prin care George Simion cerea ca partidul să poată înființa posturi de radio și televiziune, a fost respinsă de Tribunalul București – Secția V-a Civilă deoarece încălca legea.
La începutul lunii martie, George Simion și Claudiu Târziu, la data respectivă co-președinți ai Partidului AUR, s-au adresat Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă cu o solicitare de modificare a statutului. Cei doi au invocate prevederile din Legea partidelor politice, Legea nr. 14/2003. Deși Ministerul Public, prin procurorul de ședință, a solicitat admiterea cererii, cu înscrierea modificărilor în Registrul partidelor, Tribunalul București nu a fost de acord cu modificările propuse.
Conform legii, orice modificare la statut se comunică Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptării. Instanța o examinează, iar mai apoi se pronunță cu privire la admisibilitatea sa. În cazul Partidului AUR, tribunalul a constatat că statutul modificat încalcă o serie de prevederi care contravin legii partidelor.
Legea nr. 334/2006 stabilește că partidele politice pot obţine venituri din activităţile de editare, realizare şi difuzare a publicaţiilor ori a altor materiale de propagandă şi cultură politică proprii. Deținerea de posturi radio-tv nu se încadrează în excepțiile reglementate prin textul de lege.
De asemenea, în art. 3 al. 1 şi 2 din Legea nr. 14/2003 se arată că pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale şi nu pot funcţiona partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituţia României, republicată.
Instanța a mai constatat că art. 5 al. 3 din Legea nr. 14/2003 prevede că denumirea integrală şi denumirea prescurtată, precum şi semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase.
Tribunalul a respins modificările solicitate
Judecătorii au stabilit că denumirea partidului încalcă prevederile art. 5 al. 3 din Legea nr. 14/2003. Astfel, ziua Oficială a Alianţei pentru Unirea Românilor este 1 decembrie, iar semnul permanent al partidului, reproduce harta României extinsă în partea de est, astfel încât să cuprindă regiunile istorice aflate în prezent pe teritoriul altor state.
Alegându-şi ca zi oficială, ziua naţională, simbol naţional, partidul nu a respectat, de asemenea, nici prevederile art. 3 al. 2 din Constituţie, nefiind admisibil ca simbolurile naţionale ale statului român să fie folosite pentru atragerea de capital electoral de către un partid, în condiţiile în care legea nu permite acest lucru. Drept urmare, Tribunalul București a respins cererea formulată de cei doi co-preşedinți.
„Respinge cererea de încuviinţare a modificării statutului ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare, apel care se depune la Tribunalul Bucureşti-Secţia a V-a civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei în data de 14 aprilie 2022”, se arată în dispozitivul publicat pe Portalul Instanțelor.
Cei doi co-președinți au făcut apel împotriva aceste decizii, iar procesul a ajuns pe rolul Curții de Apel București. Săptămâna trecută, instanța a decis ca apelantul să depună precizări cu privire la modificările aduse statutului partidului, prin art. 25 alin. 4, art. 32 şi art. 33 din perspectiva dispoziţiilor art. 4 alin 1 din Legea nr. 14/2003. Judecătorii au stabilit ca următorul termen de judecată să fie pe data de 20 octombrie, după cum precizează Justnews.ro.