Anders Behring Breivik, presupusul autor al teribilului atentat din Norvegia, în urma căruia cel puțin 92 de oameni și-au pierdut viața, rămâne, până acum, un personaj pe cât de detestat, pe atât de misterios. O serie de comentarii extremiste postate de acesta pe un site critic la adresa islamismului aruncă puțină lumină asupra ideilor sale.
Fotografia unui bărbat tânăr, blond, ferchezuit stă pe post de simbol al răului încă de la primele ore ale dimineții. E o imagine împrăștiată printre publicațiile din întreaga lume, luată de pe unul dintre site-urile de socializare accesate de Anders Behring Breivik, suspectul principal arestat pentru cele 92 de vieți curmate în urma actelor teroriste extremiste din Norvegia. Site-uri unde nu se ferea să se descrie drept „naționalist”. Portretul lui Breivik rămâne, până la această oră, o ecuație cu multe necunoscute. Ieșiți din șocul provocat de atentate, presa norvegiană și specialișii se zbat să refacă puzzleul care ar putea să creioneze ce s-a ascuns în spatele actului criminalului. Câteva indicii publice sunt comentarii politice, aruncate aiurea de Breivik pe pagini de internet cu iz extremist. Pe atunci, când se exprima doar pe internet, Anders Behring Breivik nu folosea încă arma, dar cuvintele sale lasă să se vadă tenta radicală pe care o îmbrățișase.
Activ pe site-uri cu opinii extremiste
„Toți îi știu numele, dar nimeni nu știe cine este”, titrează „ Aftenposten”, cel mai mare ziar norvegian pe pagina sa de internet. „Din câte cunoaștem, se pare că a acționat singur, dar s-ar sprijini și pe un curent european de extremă dreapta”, adaugă ziariștii norvegieni. Apoi inventariază câteva din comentariile suspectului găsite pe site-ul Document.no, o platformă unde apar, în avalanșă, critici la adresa islamului, a multiculturalismului. Kari Helene Partapuoli, președintele Centrului Anti-Rasist din Norvegia, cataloghează „opera” lui Breivik de pe Document.no drept „retorică clasică de extremă dreapta”. Ucigașul a lăsat în jur de 75 de mesaje pe site-ul respectiv, opinii pe care administratorii Document.no le-au publicat acum, după atentate, într-o „colecție”. Rezumatul făcut arată opiniile pe care le avea principalul suspect despre mediul politic norvegian, despre persoane publice, despre marxism, islamism.
„Musulmanii, ca naziștii”
Pe 17 februarie 2010, Breivik compara, fără prea prea multe explicații, islamul cu nazismul și marxismul, pe un ton deranjat. „Mi se pare ipocrit să tratezi musulamnii, naziștii și marxiștii în mod diferit”, își începea mesajul. „Sunt toți susținători ai ideologiilor bazate pe ură. Nu toți musulmanii, naziștii sau marxiștii sunt conservatori, cei mai mulți sunt moderați. Dar contează asta? Un nazist moderat, să spunem, după ce s-ar confrunta cu o fraudă, ar putea alege să devină conservator. Un musulman moderat poate, după ce i se refuză intrarea într-un club, să devină conservator etc. Este clar că susținătorii moderați ai unor ideologii bazate pe ură vor decide la un moment dat să devină conservatori. Islamismul a dus la moartea a 300 de milioane de oameni, comunismul la moartea a o sută de milioane, nazismul la moartea a 6-20 de milioane de oameni. Toate ideoloegiile bazate pe ură ar trebui tratate în mod egal”, subliniază presupusul ucigaș în masă.
Ideologie: „Patriotismul e numit azi extremist”
Intrat într-o dispută pe tema globalizării și a modernizării ca fiind procese ireversibile, Breivik îi răspunde unui alt comenatator tot cu trimiteri anti-islam. De altfel, tema îl obsedează și apare central în tot ce a rămas arhivat în aceste mesaje. „Ce o să facă globalizarea și modernizarea împotriva imigrării în masă a musulmanilor”, scrie Breivik. „Sau poate n-ați auzit de Japonia sau Coreea de sud? Aceste țări sunt exemple de succes și regimuri moderne care au respins multiculturalismul în anii 70. (...) Poți numi o singură țară unde multiculturalismula reușit unde a fost și islamul implicat? Singurul exemplu istoric de succes al multiculturalismului în societate sunt SUA, dar acolo minoritățile nu sunt islamice”. Presupusul ucigaș de la Oslo revine, în repetate rânduri, în mesajele sale ultra-naționaliste și asupra credinței sale că patriotismul norvegian ar fi fost îngropat intenționat. „Problema cu Europa este că a pierdut Războiul Rece încă din 1950, din momentul în care le-au permis marxiștilor/ anti-naționaliștilor să-și facă de cap (...). Rezultatul, în Norvegia și Suedia este că atitudinea marxistă extremistă a ajuns să fie acceptată zi de zi, în timp ce fostul sistem de adevăruri patriotice și conservatorism e numit azi extremist (de către marxiști și umaniști)”, scria presupusul ucigaș, pe 30 decembrie 2009, un mesaj matinal, postat la ora 7.14.
Dispreț față de toleranță
Cu un profund dispreț, pe 5 decembrie 2009, Breivik face rezumatul unui articol citit în acele zile. Îl invocă pe post de argument împotriva tolerării musulmanilor în Norvegia. „Că tot vorbeam de adepții încăpățânați ai multiculturalismului. Am citit un articol(...) îmi amintesc că era vorba despre o școală din estul Oslo, unde, într-o clasă mai exista doar un singur elev norvegian (majoritatea erau musulmani). Ceilalți norvegieni își mutaseră deja copiii de acolo. Dar mama acestui băiat, desigur, o marxistă dură care se dădea de ceasul morții să demonstreze că Islamul și multiculturalismul funcționează, a refuzat să-l mute din școală. Vroia să arate că băiatul ei va demonstra că toți islamofobii greșesc(...). Bietul copil a fost hărțuit ani de zile și a început să-și facă rău singur. I-a spus mamei sale marxiste că vrea să moară. Doar atunci a realizat mama lui că greșise”, scrie Birevik. Se declară în același text „conservator cultural”, adăugând că ar fi „fericit să fie primul care își protejează copiii, mutându-i în zone sigure”. În ideile exprimate pe site-ul Document.no, Breivik ajunge să dea, pentru curioși, inclusiv definiții ale unor „zone libere de musulmani”, catalogând cartierele unde aceștia ar trebui să aibă acces redus: „O zonă liberă de musulmani este: 1. Acolo unde o femeie non-musulmană beată se poate plimba pe stradă fără să fie amenințată cu violul, jaful, hărțuirea, violența. 2. E un loc unde tinerii care nu sunt musulmani se pot plimba fără să fie în pericol să fie hărțuiți de găști de musulmani sau indivizi musulmani. 3. E o zonă unde cei care nu sunt musulmani se pot exprima liber, în cele trei forme (religios, sexual, cultural) fără amenințarea iminentă că vor fi hărțuiți psihologic”. Implicare politică Editorii site-ului Document.no au transmis pentru presa norvegiană că, după 29 octombrie 2010, Anders Behring Breivik a încetat să mai posteze cu numele real pe forum, dar că-l bănuiesc că folosea o identitate ascunsă pentru a-și propaga mesajele naționaliste. Cotidianul „Aftenposten” menționează că Breivik a mai scris pe Document.no că ar fi fost activist, în trecut, pentru Partidul Progresului - FrP (formațiune conservator-liberală – a doua ca mărime din țară, cu 41 de locuri în parlamentul norvegian), dar s-a arătat nemulțumit de munca acestuia în legislativ. Reprezentanții FrP au confirmat că presupusul ucigaș a fost membru în partid. „Mă întristează şi mai mult să aflu că această persoană a fost printre noi”, a declarat preşedintele FrP, Siv Jensen. Citiți și:
- Atentate în Norvegia: Peste 87 de morți și zeci de răniți
- Val de indignare la nivel internaţional după atacurile din Norvegia
- Norvegia, însângerată. VEZI imagini șocante de la atentatele care au îndoliat lumea
- Asasinul din Norvegia, pus sub acuzare pentru terorism. VEZI care ar putea fi mobilul