În Siria, Rusia își continuă acțiunile și intervenția plecată de la dorința de a submina interesele și soluțiile Occidentale la criza din statul levantin.
Astfel, în pragul unei soluții împotriva Daesh- Stat Islamic, care încheia conturile prin coaliția internațională occidentală alături de statele sunite din Golf și Turcia, Rusia a intervenit pentru a evita debarcarea lui Bashar al-Assad și periclitarea intereselor sale la Marea Mediterană, respectiv evacuarea unicei sale baze din afara teritoriului rus, cea de la Tartus. Intervenția a relansat însă conflictul, aliniind Rusia cu statele șiite, cu allawiții sirieni, Hezbollahul libanez, trupele șiite iraniene, milițiile șiite irakiene, toate pro-iraniene, relansând conflictul sectar și redând organizației teroriste legitimitatea de apărător al suniților din Siria și Irak.
Astăzi, această postură a Rusiei de actor care combate pozițiile Occidentale în Siria e tot mai vizibilă. Ea s-a opus vehement adoptării sancțiunilor pentru crime de război și încălcarea drepturilor omului, a regulilor de război, și a utilizării armelor ilegale, a blocat orice fel de armistițiu și continua să susțină, cu atacuri aeriene și cu trupe speciale pe teren, ofensiva regimului lui Assad împotriva opoziției. A declarat drept ținte legitime toate organizațiile opoziției care nu s-au distanțat de Frontul al Nusra și, de asemenea, tot ținte legitime, civilii ce se aflau pe un teritori aflat sub controlul forțelor de opoziție. Așa a fost măcelărit estul Alepului.
Ultima ispravă a fost blocarea în Consiliul de Securitate al ONU a unei rezoluții de încetare a focului și a masacrului din estul orașului Alep, acolo unde Moscova, împreună cu aviația lui al-Assad, a făcut măcel calificat. De altfel, organismele specializate ale ONU au început instrumentarea crimelor de război ale celor doi actori. Deoarece rezoluția nu a putut trece prin Consiliul de Securitate, Adunarea Generală a adoptat o rezoluție, cu relevanță politică, dar neobligatorie pentru membri ONU și cere încetarea focului și armistițiul în Alep.
Adunarea Generală a votat cu 122 la 13 cererea de înetare imediată a ostilităților în Alep și accesul organizațiilor umanitare în întreaga țară. A fost un vot exprimat pentru a spune Rusiei și lui Assad să oprească carnagiul. De asemenea, s-a cerut oprirea tuturor asediilor, inclusiv a celui din Alep. 36 de state s-au abținut la această rezoluție formulată și propusă de Canada: mai întâi China, care s-a alăturat Rusiei cu veto-ul din Consiliul de Securitate, apoi aliații tradiționali și statele client ale Rusiei - Belarus, Bolivia, Burundi, China, Cuba, Correa de Nord, Iran, Nicaragua, Sudanul de Sud, Rusia, Siria, Venezuela, Zimbabwe. PUBLICITATE Rezoluția cere Secretarului General să raporteze în 45 de zile implementarea rezoluției și a recomandărilor pentru a proteja civilii.
Pe teren, prezența forțelor ruse e din ce în ce mai vizibilă: trupele speciale ruse și batalioanele speciale cecene și-au făcut apariția pentru a putea obține victoria din Alep în contul lui Al Assad, iar Colonelul Ruslan Galitsky, commandant al brigăzii a 5-a de Gardă Tancuri de la Ulan-Ude, Republica Buratia, și-a pierdut viața, fiind omagiat și de Putin. Participant al luptelor de la Debaltseve, din Ucraina, colonelul era unul din comandanții republicilor separatiste și a trupelor regulate și de voluntari ale Rusiei care s-au confruntat cu armata ucraineană.
Pe de altă parte, Rusia a întărit forțele speciale ale sale pe teren cu două batalioane cecene, Est și Vest, ambele alcătuite din foști insurgenți trecuți la ruși. Formate încă din 2003, batalioanele sunt alcătuite din musulmani suniți ceceni și au ajuns aici ca și batalioane de pază la facilitățile ruse. Ele au participat în 2008 la invadarea Georgiei. Acum luptătorii ceceni sunt puși în prim plan, carne de tun în războiul din Siria pentru a-l proteja pe Assad, alături de celelalte grupări șiite alte celorlalți contributori în Alianța alternative a Rusiei.