Duminică s-au desfășurat alegerile prezidențiale în Republica Moldova, pentru prima dată după 1997 alegerile fiind directe.
În campania electorală, care tocmai s-a încheiat, au intrat 10 candidați în final, din care doi s-au retras în favoarea candidatului pro-european Maia Sandu, Andrei Năstase – cu două săptămâni înaintea turului întâi, candidatul unic al dreptei pro-europene de opoziție, după mai bine de 5 luni de eforturi - ulterior, cu 4 zile înaintea scrutinului, candidatul principalului partid la putere, Marian Lupu. Alți doi candidați, Iurie Leancă și Mihai Ghimpu, au avut un joc confuz, anunțând retragerea în favoarea Maiei Sandu, ulterior revenind și menținându-se în cursă. Deci candidatul unic pro-european nu a putut fi identificat până la finalul turului întâi. Mișcările de ultimă oră au avut posibilitatea, în mică măsură, să ajungă la cunoștința electoratului, ceea ce înseamnă că există un grad înalt de confuzie la nivelul electoratului pro-european. Pe partea cealaltă a spectrului, Igor Dodon, principalul favorit și președinte al Partidului Socialiștilor - pro-rus - pare să parcurgă cursa întrun galop de sănătate. Pe aceeași parte mai candidează Dmitri Ciubașenco, candidatul Partidului Nostru al lui Renato Usatâi, absent toată campania, fiind dat în urmărire generală pentru complicitate sau ordonarea unei crime. Prezența la vot a fost majoră în favoarea lui Igor Dodon la primele ore, când procentele au depășit 6% iar structura populației prezentă la vot a înclinat spre zona 40-55 de ani, dar mai ales 55-60 ani și peste, acolo unde procentul atingea de două ori procentul statistic demografic. În schimb, tinerii până în 40 de ani și mai ales până în 25 de ani cu drept de vot aveau o subreprezentare la urne. Până la ora închiderii ediției, prezența arăta o coincidență cu situația de la alegerile generale din 2014, ceea ce anunță o scădere a numărului de voturi sub cele 55% ale prezenței la acea dată, cu avantajarea firească a vârstelor înaintate și a votanților lui Igor Dodon. Miza principală la această oră este intrarea în turul doi. Într-adevăr, eventuala intrare în turul doi avantajeză în mai mare măsură coaliția pro-europeană sau chiar una cu simbolul anti- Dodon. Într-adevăr, în acest caz ar dispărea și Iurie Leancă, și Mihai Ghimpu, alături de alți candidați minori, majoritatea preluând voturile de la pro-europeni. În cazul lui Dimitri Ciubașenco, voturile sale nu vor merge majoritar către Dodon, o parte dintre votanții săi vor sta acasă iar alta, votanții inițiali ai lui Andrei Năstase, retras din cursă, vor veni spre Maia Sandu. Deci Igor Dodon ar putea spera o zestre infimă peste ceea ce are acum și, în cazul unei mobilizări mai bune (probabilă, după risipirea confuziei actuale, dată de retragerea candidaților și joaca altora cu retragerea din cursă), poate duce chiar la câștigarea scrutinului de către Maia Sandu.
Ei bine, situația actuală, la ora la care scriu acest editorial, este pe muchie. E adevărat că Igor Dodon și Dmitri Ciubașenco împart, formal, 50% din electorat, însă prin prezența supralicitată a categoriilor de vârstă înaintate, poate rezulta o „jumătate mai mare” pentru candidatul pro-rus, fapt care ar putea asigura încheierea alegerilor din primul tur. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că, dacă considerăm structura de vot a raportului urban-rural, situația avantajează mai degrabă votanții români- moldoveni ai Maiei Sandu sau cei mobilizați de PDM, tot în favoarea sa, în mai mică măsură votanții proruși situați majoritar în marile orașe. Mobilizarea Găgăuziei și a Bălțiului, unde Renato Usatâi e primar, ar da o indicație asupra unei zestre relevante pentru Dimitri Ciubașenco, deci diminuarea procentului lui Dodon sub 50%. Indicatorii pentru existența unui tur doi sunt deci o creștere a prezenței la urne în ultimele ore, rebalansarea situației vârstelor prezente în favoarea tinerilor și maturilor sub 40 de ani, un procent relevant și în creștere de votanți în Găgăuzia și la Bălți respectiv o acțiune serioasă a structurilor partidelor PDM și PLDM în teritoriu și la secțiile de vot. Totuși, turul doi se anunță oricum foarte greu, și de la procente de 43, 45, 48% pentru Dodon versus 23-26-30% pentru Maia Sandu, simbolic, imagologic, diferența pare prea mare spre a putea fi surmontată în următoarele două săptămâni. Dar alegerile prezidențiale și soarta reorientării Republicii Moldova spre Rusia încă se joacă.