În mintea Prokurorului știința dreptului e strâmbă. Comentariu de Ingrid Mocanu

Nenorocirea acestui neam a fost aceea că cei care s-au cocoțat în funcții l-au considerat foarte neinstruit, foarte ușor de manipulat și de dus de nas. Așa se face că s-au cocoțat în funcții tot soiul de neica nimeni, care au mințit și au dat frâu liber manifestărilor unor scelerați care trăiau la nivelul Evului Mediu și aruncau cu roșii în cei duși nejudecați spre eșafod sau care asistau cu frenezie la arderea pe rug a vrăjitoarelor.

Tema zilei este modificarea abuzului în serviciu. Din declarațiile sale publice, rezultă că Procurorul General al Republicii nu știe ce înseamnă „paravan” și că trebuie să probezi ce zici, nu doar să faci compuneri pe această temă, nu știe ce înseamnă prioritatea dreptului internațional. El nu poate nici explica de ce un funcționar normal la cap ar încălca o lege cu intenție, doar pentru a produce un prejudiciu și pentru a îmbogăți niște necunoscuți. Mai afirmă, în mod stupid, că nu se vor recupera „prejudiciile”. Păi, dacă foloasele nu s-au dus la autor și la familia sa cum poate fi „recuperat” prejudiciul? Că omul nu s-a îmbogățit cu acea sumă, s-a dus la un necunoscut folosul … căci dacă folosul s-a dus la ”paravan” este folos pentru sine, deci rămâne incriminat.

Să analizez totuși conținutul noii forme de abuz în serviciu, în elementele sale:

1 „Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanțe de urgență” este echivalentul frazei din Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016 de la para. 60: „Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.”

2 „care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern” se regăsește întocmai la para. 61: ”Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituţie, precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice”.

3 „în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit” este înlocuitorul lui „dacă a obținut”, cu sintagma folosită de Convenția Anticorupție de la Merida: „CU SCOPUL de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate”. Pentru a exista scop trebuie să ai folos personal sau pentru familie, nu pentru necunoscuți, că nu încalci legea expres ca să produci prejudicii la stat și să îmbogățești pe unii de pe stradă.

Așadar, ce e neconstituțional întrun text de lege care transpune întru totul decizia Curții și Convenția Anticorupție? Nimic. Doar în mintea unui habarnist se poate naște o asemenea construcție strâmbă.