Am urmărit cu oarecare detașare evenimentele zilei de ieri. Fiind plecat pentru câteva zile din țară, m-am conectat din când în când la actualitatea românească. În urmă cu câteva ore, am văzut reacțiile virulente ale unor reprezentanți ai Dreptei, inclusiv editorialiști ai EvZ, față de discursul Președintelui României. Poate că nu mi-ar fi atras atenția, dacă nu ar fi prima ieșire majoră a președintelui României, Klaus Iohannis pe o temă dragă Dreptei: independența Justiției.
Mi s-a părut că s-a declanșat un val de nemulțumire (poate ce este un cuvânt prea slab, dar nici nu pot spune că-i vorba despre Ură, căci ar fi prea mult) cum rar poate fi anticipat în cazul unui om care ocupă cea mai înaltă funcție în stat de câteva luni. Pardon, vorbim de câteva săptămâni…
Dar, haideți să analizăm împreună faptele. Am căutat discursul integral al Președintelui României, pentru a vedea ce a spus cu adevărat, pentru că majoritatea surseler pe care le-am consultat, aveau transcrieri cu un iz personal.
Vă voi da câteva citate, ca să fie lucrurile foarte clare, selectând pasajele mai importante. “În șirul noțiunilor fundamentale pe care românii le-au redefinit după 1989, un loc aparte îl ocupă ideea de «justiție». Cu precădere însă în ultimii ani, românii au arătat că au înțeles că așezământul social al națiunii se sprijină în bună măsură pe justiție și că privilegiile de care se bucură se numesc drepturi, iar aceste drepturi trebuie apărate și respectate. Aceasta este, de fapt, demonstrația că oamenii onești și performanți din sistemul judiciar românesc au trezit în conștiința semenilor ideea de dreptate, un pas decisiv spre o democrație consolidată, pentru care merită cu prisosință să fie felicitați și încurajați.” Așa a început discursul Klaus Iohannis. Felicitând Justiția. Oamenii onești și performanți care fac Justiție în România. Nu cred că poate cineva comenta nefavorabil un asemenea început de discurs.
Continuă Klaus Iohannis: “În calitate de președinte, este obligația mea constituțională să asigur Justiției cadrul normativ de funcționare, să apăr independența sistemului judiciar, să exprim așteptările, dar și să atrag atenția asupra unor probleme restante ori nerezolvate. Sistemul de justiție nu este ceva abstract, ci este compus din oameni și trasăturile personale ale acestora, iar abilitățile lor sunt esențiale pentru buna funcționare a sistemului. De aceea, dintre toate mijloacele prin care se realizează consolidarea sistemului judiciar, promovarea unor judecători și procurori, pe criterii ce țin exclusiv de competență profesională, experiență managerială și integritate, reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente. În același timp, trebuie să știm că niciun cadru normativ și nicio garanție încredințată de o altă putere a statului nu pot asigura independența personală a unui magistrat, dacă acesta nu își însușește și nu aplică ideea de independență. Cu alte cuvinte, un magistrat este atât de independent cât alege el să fie. Este, însă, rolul și responsabilitatea mea să mă asigur că Justiția va beneficia de liderii potriviți, acolo unde numirile imi revin în competență. Mai departe însă, performanța de caz și de sistem este responsabilitatea exclusivă a acesteia”. Ceva în neregulă? Nici pomeneală…
Poate că aici apare prima problemă: “Este de datoria mea să arăt, totodată, că instituțiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituțiile nu „aparțin” conducătorilor. Doar așa ne putem feri de derapaje și manipulări, de situații periculoase și nedemocratice. Așadar, instituțiile trebuie consolidate și apărate în ansamblu, și aici mă refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul general, DNA și DIICOT”. E dificil de spus dacă putem considera că Președintele României a început să “patineze”, mie mi se pare că a adoptat un ton potrivit. Dar dacă dacă cineva are viziuni mesianice și își închipuie că o abordare de tipul - Instituția Sunt Eu, sau că Fără Mine Lucrurile s-ar duce Dracului – este mult mai potrivită pentru stadiul actual al României, atunci tonul discursului prezidențial deranjează!
Acum vine însă partea din discurs care a iritat cel mai mult: “Rolul meu constituțional de mediator mă obligă, totodată, să veghez la protejarea sistemului judiciar de orice ingerință din partea altor puteri ale statului sau a altor entități instituționale. Există linii roșii a căror traversare produce o periculoasă debalansare a echilibrului în stat, iar recalibrarea constituie un proces lung și dificil. Dumneavoastră știți cel mai bine că, inclusiv în accepțiunea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, magistratul trebuie să judece în baza probelor, nu în baza informațiilor, indiferent de unde ar veni acestea (...) Consider important de subliniat faptul că Justiția este una din cele trei puteri ale statului, nu o supraputere. Justiția trebuie exercitată cu demnitate, respect și sobrietate, nu etalată sub aspect de exotism mediatic. În același timp, Justiția se face cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților civile, inclusiv a prezumției de nevinovăție și a dreptului la imagine. Din acest punct de vedere, este de dorit ca CSM-ul și Inspecția Judiciară să ia atitudine, potrivit atribuțiilor legale, la modul cel mai serios ori de câte ori apar scurgeri nepermise de informații în presă, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare. De asemenea, este fundamental ca mijloacele de investigare să fie folosite în condiții de deplină concordanță cu Constituția și cu reglementările internaționale și doar sub controlul unui magistrat judecător”.
În mod cert, vorbim de un discurs scris de un profesionist. Ca om care a citit și scris sute de discursuri, vă pot spune că este un text elaborat extrem de atent, care vrea să transmită niste nuanțe importante. Atunci când vorbește de pericolul traversării unor linii roșii, periculoasă pentru independența Justiției, de faptul că Justiția nu este o supraputere, că există o nevoie a stopării scurgerilor de informații către presă (Doamne ferește! să se întâmple așa ceva), președintele Klaus Iohannis vorbește din postura celui care vrea să apere drepturile și libertățile cetățenilor. Ale românilor, ale celor care l-au votat sau nu. Ce-I putem reproșa? Faptul că o spune, sau modul în care o spune?
Am urmărit argumentația celor care l-au atacat pe Klaus Iohannis. Și m-a surprins faptul că analiza a ceea ce a spus ieri Președintele la ședința Consiliului Superior al Magistraturii a plecat de la identificarea modului în care a reacționat Antena 3, Mihai Gâdea, Radu Tudor & Co, la această abordare. L-au lăudat, deci e clar că-s mână-n mână!
Imediat după alegerile prezidențiale, cred că am spus-o prima dată la Digi 24, apoi în paginile EvZ, remarcam faptul că modul în care este privit noul președinte al României, capitalul uriaș de încredere și speranță cu care a fost investit, reprezintă o povară imensă pentru un mandat de cinci ani. Este aproape de înțeles supărarea celor care au remarcat anumite similitudini între discursul prezidențial și cel al acoliților lui Dan Voiculescu de la Antena 3, moderatori și invitați permanent. Numai că distincția trebuie făcută în altă parte decât în zona cuvintelor meșteșugite! Diferența între spusele lui Klaus Iohannis și cele ale acoliților lui Dan Voiculescu stă în intenția cu care sunt rostite. Buna credință a Președintelui României nu poate fi pusă la îndoială doar pentru că l-a lăudat Radu Tudor!
Personal, nu cred că discursul președintelui Iohannis conține ceva în neregulă. Este poziția unui om politic care încearcă să introducă rațiunea și echilibrul într-o zonă a pasiunilor extreme. O normalitate greu de acceptat de către o societate aflată în continuare cu arma la picior. Dar undeva au dreptate și cei care l-au criticat pe Klaus Iohannis: cuvintele unui discurs rămân, iar tonul și intenția cu care au fost rostite, dispar. Cuvintele Președintelui României vor fi folosite de cei care vor să atace independența și imparțialitatea Justiției fără nici o îndoială, scoțându-le din context, interpretându-le și arătând cu degetul, acuzator. Numai că aici nu mai este vina lui Klaus Iohannis…
P.S.Pentru cei care doresc să comenteze, le ofer un link către discursul integral al Președintelui României