După ce nu a mai fost președinte, Traian Băsescu a început să înțeleagă. Încetul cu încetul și, mai ales, forțat de împrejurări.
Unele, în care mai toți apropiații lui, fie membri ai familiei sale, fie cei anturajul său din vremurile bune, au început să cadă victime exact mecanismului creat de el, Troika SRI-DNA-ÎCCJ. Tot mai des, fostul președinte a început să vadă, să spună, să dezvăluie. Declarațiile și intervențiile sale publice au început să sune din ce în ce mai asemănător celor ale lui Victor Ciutacu și Mircea Badea, din vremurile de aur ale Antenei 3, din perioada celui deal doilea său mandat. Ca o paranteză, un fapt amuzant la culme: brusc, băsiștii s-au trezit cu un Băsescu ce nu mai era el însuși băsist, derută din care nu și-au mai revenit până în ziua de astăzi.
Dacă propaganda Moscovei are ca obiectiv demoralizarea și demobilizarea populației în susținerea orientării pro-Vest, este evident căprin campaniile interne societatea românească este împinsă să creadă tot mai puțin în funcționarea statului democratic. Între modul cum a fost atacată propagandistic Ucraina, înainte de a se declanșa Euro Maidanul la Kiev, și ce se întâmplă acum în România, nu există nicio asemănare... dacă nu știți cum a început acolo”.
Revenind, trezirea lui Traian Băsescu a fost cumva graduală, asta pentru că ținea, totuși, să-și apere mandatele de președinte, să rămână, măcar un rest de idee, cum că ar fi făcut și unele chestii bune. N-a făcut, în opinia mea, dar asta este o altă discuție! Din ce în ce mai pe nume spus lucrurilor, Traian Băsescu a început să surprindă, încetul cu încetul, prin acuratețea observațiilor sale, care prindeau să semene a analize profunde ale cancerului care a cuprins țara. În urma cu două zile, o postare a sa de pe Facebook reușește chiar să atingă o chestiune de esență, aceea potrivit căreia atacul devastator pe care Troika îl dă împotriva a tot ceea ce este românesc „are ca principal obiectiv slăbirea încrederii în instituțiile democratice”, iar „modul cum a fost atacată propagandistic Ucraina, înainte de a se declanșa Euro-Maidanul la Kiev” este asemănător cu „ce se întâmplă acum în România”.
Traian Băsescu ajunge la această concluzie, după ce trece în revistă, în câteva puncte, o serie de vectori, din care îi menționăm pe cei mai importanți:
● O politică externă lipsită de fermitate, fără orizont și fără obiective declarate, ce dă impresia că Statul Român poate fi împins în orice direcție, inclusiv să facă pași înapoi;
● Instituțiile de forță ale statului, în baza unei definiții neconstituționale a abuzului în serviciu, arestează pe bandă rulantă oameni politici, fie că au avut sau nu în mod real foloase necuvenite, creând imaginea unui Parlament și a unei administrații locale în totalitate corupte și inutile;
● Un accident dramatic(n.m. Clubul Colectiv) este folosit cinic, pentru a crea o adevărată psihoză în masă sub sloganul „corupția ucide”;
● Un neisprăvit care pare a fi diluat dezinfectanții precum cîrciumarii comunali vinul devine ocazia ca propaganda să declanșeze o adevărată isterie a morții prin care sistemul de sănătate este arătat ca fiind o „morgă națională” în care este suficient să intri cu o durere de deget ca să ieși între patru scânduri (atenție, susțin reformarea sistemului);
● Peste 30 la sută dintre medicii oncologi din România sunt urmăriți penal pentru că au fost sponsorizați să participe la un congres de specialitate în India, ca și cum ar avea salarii ce lear permite să participe pe banii lor;
● Patronii români și firmele acestora sunt hăituiți pentru păcatele tranziției pînă la distrugerea și închiderea definitivă a firmelor;
● Pentru a acoperi pretenția Președintelui României de a i se mări salariul, un guvern incompetent promite în compensație o nouă lege a salarizării, dar singurul lucru pe care îl reușește este să provoace repetat puternice nemulțumiri, dar și mișcări sociale;
● Televiziunile de știri transmit în emisiunile informative preponderent informații legate de morți, accidente, mașini fărâmate, crime, inundații, incendii.
Către finalul postării sale, Traian Băsescu leagă toate elementele observate pentru a trage într-un mod foarte logic o concluzie tulburătoare: „Dacă propaganda Moscovei are ca obiectiv demoralizarea și demobilizarea populației în susținerea orientării pro-Vest, este evident că prin campaniile interne societatea românească este împinsă să creadă tot mai puțin în funcționarea statului democratic.”
„România este ținta unui război hibrid - pentru moment susținut puternic prin propaganda externă și internă - care are ca principal obiectiv slăbirea încrederii în instituțiile democratice. Este doar prima etapă și ea trebuie combătută prin recâștigarea încrederii în instituțiile și sistemele statului. Dacă nu se acționează acum, mai târziu va fi mult mai greu”.
Fără doar și poate, principalul vinovat pentru actualul dezastru din societatea românească este Traian Băsescu. Așa cum am mai arătat pe aici, a creat și a pus la punct un diabolic sistem paralel care, încetul cu încetul, a acaparat toate principalele pârghii de putere din stat. L-a conceput din trei instituții extraordinar de importante, care ar fi trebuit să aibă un rol instițional democratic crucial: SRI, DNA și ÎCCJ.
În acest timp, încă din vremea primului său mandat, parcă pentru a netezi drumul acestui mutant devastator, a avut grija fracturării cât mai temeinice a societății românești. Pentru asta, a antagonizat tot ce a însemnat categorii care păreau sa-l irite cu ceva. Pe politicieni i-a damnat la gramadă, pe profesori i-a învinovățit că ar fi doar niște „producători de tâmpiți”, medicilor le-a pus mincinos în cârcă un procent de „40% erori de diagnostic”, pe pensionarii militari și din alte categorii beneficiare de pensii de stat i-a numit „nesimțiți”, pe mamele nemulțumite de alocații le-a batjocorit cu observația cum că din cauza lor am fi ajuns o țară de „mămicuțe și de bebeluși” și aș putea continua mult, căci distrugerea a tot în jur i-a fost principală patimă. Nu, toate astea nu le spunea în calitate de vedetă a vreunui birt de cartier, care își lasă comesenii muți de uimire în fața unei retorici dezlănțuite, direct proporțională cu cantitatea de alcool îngurgitată, ci în cea de președinte al României. Era convins, o spunea chiar cu mândrie infantilă, că spre deodebire de predecesorul său, Emil Constantinescu, „învins de sistem”, el a „îngenuncheat sistemul”. Cred că generalul Florian Coldea, de 11 ani șeful de facto al SRI, murea de râs, când auzea asta.
Astfel, nu am motive să mă îndoiesc de spusele fostului președinte, dintr-o pricină cât se poate de simplă, una de necombătut. El vorbește, de fapt, despre ceea ce el însuși a inventat, a experimentat și a aplicat în România. Îl felicit și îl încurajez după puterile mele să vorbească în continuare. Este cel mai în măsura să facă acest veritabil auto-denunț cu valoare istorică. Este de datoria lui să spună cum a nenorocit țara asta pe termen lung, cum a injectat în organismul care i-a fost dat în grijă, atunci când a fost ales președinte, germenii patogeni care acum metastazează.
Sunt convins că mulți dintre cei care vor citi aceste rânduri, foști sau actuali băsiști, nu vor fi de acord cu mine. Mă bucur, așa și trebuie să fie, pentru că aceasta este ultima fărâmă de democrație reală care ne-a mai rămas - sper să nu participăm împreună la înmormântarea ei! Numai că această anti-opinie se adresează celor care sunt de acord cu cele de mai sus, pentru că Traian Băsescu se dovedește a fi un excepțional politician de opoziție, printre ultimii care mai vorbesc despre atacul letal dat democrației de către Gruparea SRIDNA- ÎCCJ. Trebuie ascultat în ceea ce spune și de către anti-băsiști, pentru că în calitate de artizan al Troicii, este singurul în măsură să-i smulgă masca, în vederea readucerii celor trei instituții care o compun într-o matcă democratică.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor