Henri Coandă - 114 ani de la un zbor legendar. Avionul cu reacție este astăzi o realitate indispensabilă.
Marele savant a reușit să descopere acum 114 ani ceea ce numim „efectul Coandă”.
Henri Coandă - oltean și francez din Bretagne
Henri Coandă s-a născut la 7 iunie 1886, la București. Tatăl său a fost generalul Constantin Coandă. Mama sa a fost Aida Danet, originară din Bretagne. A fost de mic pasionat de știință. A copilărit la Perișor-Dolj. Studiile sale au fost deopotrivă civile și militare. Deși dorea o carieră militară, stilul său nonconformist l-a făcut să se dedice exclusiv științei. A făcut călătorii cu automobilul. A construit la Bristol un avion performant numit Bristol-Coandă.
Henri Coandă - zborul și „efectul Coandă”
La 17 decembrie 1910, lângă Paris, un tânăr visa să cucerească lumea prin știință. Construise un avion cu motor cu reacție. El a reușit să obțină sprijinul feroviarilor francezi. Avea nevoie să studieze comportamentul aripilor, la viteze mari. De aceea, a montat cadrul aripilor pe o locomotivă de mare viteză la acea dată, care a rulat cu viteză maximă pe drum de fier. Nu avea să fie singura surpriză.
La 1 decembrie 1910, Henri Coandă a decis să zboare. A pilotat defectuos avionul și a pierdut controlul asupra lui. Avionul s-a izbit într-un zid, iar el a fost rănit. Dar, oare de ce nu a fost atent Henri Coandă la comenzile avionului?
Atenția i-a fost atrasă de faptul că fluidele din reactor aveau tendința să se lipească de suprafețele curbe. El a considerat că e un efect pe care, evident, l-a numit „efectul Coandă”. L-a brevetat, acum 90 de ani, adică 24 de ani mai târziu după momentul în care l-a observat (17 decembrie 1910).
„Efectul Coandă” și patriotismul unui român care a revenit din Diaspora acasă
„Efectul Coandă” are aplicabilitate în sfera aeronautică, a turbinelor cu gaz. Practic, savantul Henri Coandă a stat la baza studierii mecanicii fluidelor ca știință. Revenit din Disapora în România, la mijlocul anilor 60, Henri Coandă s-a dedicat științei și cercetărilor avansate. A primit de la statul comunist român tot sprijinul pe care l-a solicitat.
Savantul a murit la București în data de 25 noiembrie 1972. Avea 86 de ani și a lăsat României și lumii peste 250 de brevete de inveții.