Hariclea Darclée este o legendă a operei din toate timpurile. A fost pe cele mai mari scene ale lumii, i-a cucerit pe marii compozitori, iar unii au creat opere special pentru vocea ei. A cântat alături de altă legendă mondială: Caruso
Anul acesta s-au împlinit 155 de ani de la nașterea legendarei soprane și 125 de ani de la debutul său în Italia, la Teatrul Scala din Milano.
Hariclea Darclée s-a născut la Brăila, pe 10 iunie, 1860. Se trăgea dintr-o familie bună, mama sa fiind chiar nepoata domniţei Mavrocordat. A debutat la 21 de ani, în 1881, cu un recital de canto, pe scena teatrului din Brăila, care astăzi îi poartă numele. I s-a prezis o viaţă plină de bucurii. În 1888, a debutat pe scena Operei din Paris, în rolul „Margareta”, din opera „Faust” de Charles Gounod. A fost un succes, dar ea simţea chemarea Italiei, a prestigioasei Opere din Milano. La Scala, Hariclea a debutat şi aşa s-a lansat, pe plan mondial, în opera „Le Cid”, de Massenet.
Apariție
A fost o apariţie istorică. „Debutul avea să marcheze o nouă etapă în cariera sa și în istoria universală a operei lirice. Este vorba de deceniile afirmării verismului, culminând cu premiera absolută a operei Tosca, de Puccini, la Teatrul Costanzi, azi Teatrul de Operă de la Roma, în urmă cu 115 ani, la 14 ianuarie 1900, chiar la răscrucea dintre cele două secole încărcate de mari evenimente artistice”, după cum aprecia dr. Stephan Poen în conferinţa sa, susţinută la 1 august, în cadrul Festivalului şi Concursului Internaţional de Canto „Hariclea Darclée”.
Compozitorii o admirau
Giacomo Puccini i-a fost recunoscător pentru contribuția sa la afirmarea a trei dintre operele sale. „Manon Lescaut”, scrisă pentru vocea ei, a fost interpretată de Darclée la premiera pentru Teatrul Scala din Milano, la 27 martie 1894; „La Bohème” a intepretat-o în premieră sud-americană în anul 1896, la Teatrul Colon din Buenos Aires, iar la București, la 15 ianuarie 1903; „Tosca”, scrisă special pentru vocea ei, a fost interpretată de marea artistă la premiera absolută de la Teatrul Costanzi, de la Roma, la 14 ianuarie 1900, dar și în premierele de la Scala din Milano, la 17 martie 1900, Lisabona, Montecarlo, București.
Dedicația de la Verdi
La fel de impresionat de vocea româncei a fost, încă de la debutul ei la Milano, Verdi. Acesta îi oferă sprijinul și colaborarea pentru pregătirea rolului Violetta Valéry din „La Traviata”, iar după debutul în acest rol îi oferă o fotografie cu dedicația „... alla mia bellissima e bravissima Violetta - Hariclea Darclée”.
A avut succese colosale cu această operă. Iar Verdi a fost încântat să o vadă şi în alte creaţii ale sale: „Simon Boccanegra”, „Il Trovatore”, „Rigoletto”, „Un ballo in maschera”, „Aida”, „Otello”. A fost cu ele pe cele mai mari scene ale lumii, iar presa nota succes după succes. Hariclea nu uimea numai prin vocea şi tehnica sa, ci şi prin cultura sa vastă. Era cea mai de succes voce a timpului său. A înregistrat pentru Casa de Discuri Fonotipia arii din operele „Don Pasquale” de Donizetti, „La Traviata” de Verdi, „Iris” de Mascagni şi „Tosca” de Puccini. A murit la 12 ianuarie 1939, la Bucureşti.
Unul din cele mai importante festivaluri din lume
Tocmai s-au încheiat Festivalul şi Concursul Internaţional de Canto „Hariclea Darclée”, de la Brăila. Cea de a douăzecea ediţie.
Mariana Nicolesco şi Hariclea Darclée sunt sopranele pe umerii cărora au stat cele mai multe premiere absolute din istoria Teatrului alla Scala, toate încununate de triumfuri memorabile. Şi iată că tocmai Ma riana Nicolesco a creat, cu două decenii în urmă, marile manifestări de la Brăila dedicate legendarei predecesoare.
„Destinul Haricleei Darclée este unic în analele muzicii universale - declară celebra soprană. S-a născut întâmplător la Brăila, în 1860, unde părinții veniseră pentru afaceri cu cereale. Sau poate nu întâmplător, căci Brăila avea un teatru splendid, unde ea avea să debuteze în 1881. Teatrul în care o omagiem în prezent”, spune Mariana Nicolesco.
Mariana Nicolesco este o iubitoare şi admiratoare sinceră a Haricleei. „La Paris îl cucerea din prima clipă pe Charles Gounod, care-i compunea numele Hariclea Darclée. Pleca în Italia, pe care o cucerea rapid şi unde 13 opere aveau să fie create pentru vocea ei, trei fiind cântate şi azi în lumea întreagă: „Tosca” de Puccini, „Iris” de Mascagni şi „La Wally” de Catalani.
„Triumfa alături de Caruso și sub bagheta lui Toscanini la Teatrul Colon din Buenos Aires. Și cu toate acestea, nici măcar o arie de operă interpretată de ea nu ne-a rămas, înregistrările făcute de Fonotipia fiind distruse în Al Doilea Război Mondial. Singurele mărturii ale vocii ei extraordinare: două melodii românești înregistrate ocazional”. Cele două piese sunt „Cântecul fluieraşului”, de George Stephanescu, şi „Vai, mândruţo, dragi ne-avem”, de Tiberiu Brediceanu.
„De două decenii celebrăm în numele său gloria muzicii, perpetuând odată cu Festivalul, Concursul Internaţional de Canto şi Cursurile mele de Măiestrie Artistică, marile tradiţii ale artei cântului”, spune soprana Mariana Nicolesco.
Cotidianul italian Corriere della Sera a publicat una rticol extraordinar la adresa Festivalului de la Brăila, sub titlul „Constantin Brâncuși, George Enescu, Mariana Nicolesco sau cultul unei țări pentru gloriile sale”şi a catalogat Festivalul ca fiind „unul dintre cele mai importante din lume”.