Considerată – şi pe drept cuvînt – cea mai mare tragedie postdecembristă – cea de la Colectiv, din noaptea de 30 octombrie 2015, în urma căreia şi-au pierdut viaţa 64 de persoane şi alte 147 au fost rănite, a dat naştere unei ample dezbateri naţionale privind cauzele care au provocat Tragedia.
În istoria postdecembristă, au avut loc şi alte tragedii.
De ce a stîrnit Tragedia de la Colectiv o emoţie uriaşă şi, datorită acesteia, o dezbatere de o asemenea amploare? N-a fost numai numărul victimelor. Au fost şi alte elemente:
1) Scenele cumplite cu tinerii care se distrau şi pe care incendiul i-a pus în ipostaza de şoareci închişi într-o colivie.
2) Conştiinţa tuturor românilor că Tragedia n-a fost o fatalitate (cum e prăbuşirea unui avion, de exemplu, sau un cataclism natural), ci una care putea să nu aibă loc.
3) Avatarurile răniţilor prin spitalele româneşti.
4) Avatarurile răniţilor supravieţuitori ai unui incendiu. După cum era de aşteptat, principalul lucru discutat de un an încoace şi care continuă să fie discutat vizează Cauzele Tragediei.
Ca în cazul tuturor marilor evenimente din istoria unei ţări, Tragedia de la Colectiv a fost şi este invocată ca lecţie de viaţă. Lecție din care ca și indivizii, națiunile trag învățăminte și, eventual, iau măsuri pentru soluționarea problemelor descoperite cu prilejul Tragediei. De corecta descoperire a cauzelor au depins măsurile luate de autorităţi pentru ca o astfel de Tragedie să nu se mai repete şi mai ales, schimbările social- politice şi administrative luate în discuţie de către politicieni.
Într-unul dintre cele mai bune articole despre cauzele Tragediei, cel din 18 octombrie 2016, Cătălin Tolontan, bazat pe Raportul Expertului, scrie negru pe alb:
Observaţiile sale ies din teoria corupţiei unor persoane şi semnalează dezorganizarea, incompetenţa şi indiferenţa tuturor autorităţilor”.
Specialistul în construcţii Sorin Pavăl, angajat de Parchet, a întocmit un Raport de 148 de pagini, plus Anexe.
Trecîndu-l în revistă, Cătălin Tolontan demonstrează că pentru Tragedia de la Colectiv sînt responsabile toate Autorităţile din 1990 pînă acum, de la cele care au tolerat transformarea fostei fabricii Pionierul în spaţii unde s-au improvizat cluburi pînă la cele care au răspuns de controlul unor evenimente precum spectacolul din noaptea de 30 octombrie 2015.
Excepţionalul articol al lui Cătălin Tolontan are drept principală concluzie necesitatea unor schimbări profunde la nivelul Statului român. Altfel spus, Tragedia de la Colectiv are drept principală cauză cea mai mare slăbiciune a României nu numai postdecembriste, ci şi a României eterne. Dispreţul funcţionarilor publici faţă de legi şi faţă de procedurile impuse de acestea.
De ce am ţinut să atrag atenţia asupra articolului scris de Cătălin Tolontan?
Pentru că, imediat după Tragedie, Klaus Iohannis a orientat în chip iresponsabil procesul de identificare a cauzelor spre una singură:
Corupţia.
Formula Corupţia care ucide! n-a fost aleasă întîmplător.
Ea a servit intereselor mărunte ale lui Klaus Iohannis de a avea un Guvern servitor, care să-i satisfacă toate capriciile.
Prelunînd de la Traian Băsescu puternicul Sistem al Instituţiilor de forţă, Klaus Iohannis a continuat să folosească Lupta împotriva corupţiei ca instrument de înlăturare a adversarilor politici şi de promovare a oamenilor săi, toţi la fel de stupizi ca şi el.
Identificată ca rezultat al corupţiei, Tragedia de la Colectiv a fost exploatată pentru instalarea Guvernului Meu, pentru abuzurile DNA ca Poliţie Politică, pentru eludarea bolșevică a marilor gafe ale regimului.
Aşa se face că, timp de un an, prin Klaus Iohannis, Sistemul a deturnat în chip înspăimîntător dezbaterea cauzelor de la identificarea lor corectă la deformarea din motive electorale.
Cauzele Tragediei de la Colectiv nu stau în corupţie. Vor fi desigur multe alte drame și tragedii românești care-și au rădăcinile în corupție.
Cea de la Colectiv n-are nici o legătură cu corupția. Ea are legătură cu ceea ce Cătălin Tolontan sesiza în Raport:
Dezorganizarea, incompetenţa şi indiferenţa tuturor autorităţilor Cauzele stau în marile slăbiciuni în materie de administrare a țării.
Dacă din start dezbaterea s-ar fi orientat către acest aspect atunci, mai mult ca sigur, de un an încoace s-ar fi luat unele măsuri pentru a îndrepta lucrurile în materie de administrare a ţării.
De la revizuirea legilor proaste, confuze, care dau posibilitatea abuzurilor, pînă la necruţarea faţă de încălcarea Legii.
Cum să se întîmple aşa ceva cînd chiar Klaus Iohannis s-a dovedit a fi primul încălcător al Legii?
Klaus Iohannis a impus recursul în anulare, măsura extraordinară, pentru a-şi păstra cea de a şaptea casă. Klaus Iohannis încalcă procedurile convocîndu-i pe procurori la Cotroceni și poruncindu-le cum să facă anchetele
. Klaus Iohannis încalcă Constituţia implicîndu- se fățiș, obraznic, în campania electorală de partea PNL. Una dintre slăbiciunile manifestate în cazul Colectiv a fost proasta funcţionare a instituţiilor de verificare şi control.
S-au mai micşorat aceste slăbiciuni în cursul anului care a trecut? Fireşte că nu.
E suficient să amintim că nici acum CNATDCU n-a luat în discuţie Sesizarea de plagiat în cazul Codruţa Kovesi, depusă pe 13 octombrie 2016.
Să ne reamintim că Legea transparenţei funcţionează doar în cazurile favorabile actualei Puteri.
La un an de la Tragedia de la Colectiv, regimul Klaus Iohannis nu se poate mîndri cu nici o schimbare în administrarea ţării.
Nu e de mirare că Klaus Iohannis, în discursul de la locul Tragediei n-a putut enumera decît măsurile ţinînd de paza şi prevenirea incendiilor.
„România s-a schimbat. Dacă acum, după un an de zile, tragem linie, vedem că unele lucruri s-au schimbat în bine. Bunăoară, verificările sînt mai clare, mai dese la astfel de locaţii unde se organizează evenimente. Există proceduri mai bune, mai clare într-o serie de domenii. (…)
Oamenii, pe bună dreptate, se uită atent la locurile unde merg pentru diferite spectacole (…).”
La un an de la Tragedie, potrivit lui Klaus Iohannis, România s-a schimbat radical:
„Oamenii se uită atent la locurile unde merg pentru diferite spectacole”.
De ce se uită atent?
Pentru că în orice moment poate avea loc o tragedie precum cea de la Colectiv.
Așadar, ca urmare a Tragediei de la Colectiv nu s-au luat măsuri pentru ca spectacolele să nu mai fie locuri în care să se petreacă nenorociri din neglijență.
Conștienți de asta, oameni sunt mult mai atenți unde merg pentru diferite spectacole.
E ca și cum în urmă cu un an ar fi avut loc o tragedie provocată de prăbușirea unui pod.
Și președintele României vede o schimbare în bine în faptul că oamenii sunt mult mai atenți ca data trecută cînd trec pe podul rămas la fel de primejdios.
Dacă n-ai ști că declarația vine de la șeful statului, ai rîde în hohote ca la o glumă făcută de un comic pe scena unui teatru de varietăți.