Spre seară, cînd în Sala de lectură e o atmosferă mai prielnică decît dimineaţa (dimineaţa vin cei pentru care studiul e o datorie şi nu o plăcere, ca în cazul meu), întorcîndu-mă de la cina celor patru mere, mi-au atras atenţia colecţiile de publicaţii puse în dulapul pentru restituiri.
Cînd cineva dă înapoi cărţile sau ziarele, acestea sînt aşezate pe rafturile unui dulap gen Purgatoriu, de aici sînt luate cu căruţul şi duse, prin intermediul liftului, în adîncurile depozitelor, de unde au venit, ca într-un mormînt de o veşnicie, deoarece nu se ştie dacă vreodată cineva se va gîndi să le ceară la sală. Dacă eşti curios, ca mine, aici poţi descoperi cărţi sau ziare despre care niciodată nu ţi-ar fi trecut prin cap că vor fi apărut în spaţiul românesc. Fac un popas la acest dulap pentru a fotografia cu telefonul mobil (ce mai încolo şi încoace, am dat şi eu în boala dîmboviţeană!) chestii pentru rubrica Am deosebit pentru dumneavoastră.
Dau mai întîi peste colecţia ziarului Adevărul din vara lui 1914. Vara lui 1914?
Nu cumva e vara asasinării lui Franz Ferdinand? Ia să vedem cum a reflectat Adevărul, ziar sobru, quality, cum ar zice azi deontologii, acest eveniment de Breaking news, chiar şi fără să fi ştiut, ca noi, cei de azi, urmările! Găsesc pagina întîi a ediţiei datate marţi, 17 iunie 1914, apărute pe piaţă, potrivit tradiţiei, luni, 16 iunie 1914.
Titluri:
Chiar în centru, semnalat de poza cu legenda Arhiducele Franz Ferdinand, articolul Atentatul contra arhiducelui Franz Ferdinand. La dreapta, acolo unde se ştie că stau materialele care agaţă privirea, grupajul Cum s-a făptuit atentatul. Bumbi: Declaraţiile atentatorilor. – Victimele bombei. – Atentatul plănuit acum 4 ani. – Ce spune Monitorul austriac.
Scris de Constantin Mille, editorialul se intitulează Tragedii împărăteşti. Jos, potrivit trucului zis de mine Evenimentul burete (un eveniment de Breaking news e ca un burete, suge tot ce-i în legătură cu eveniment), o fotografie cu explicaţia Vedere din Sarajevo: Bazarul turcesc.
La ora respectivă, la noi în România funcţiona Calendarul iulian. Prin urmare, 16 iunie de atunci, e 29 iunie pe stil nou. Istoriile dau drept dată a asasinatului, 28 iunie 1914, pe stil nou. Aşadar, Adevărul a reflectat pe larg evenimentul petrecut pe 28 iunie în numărul care a apărut în după amiaza lui 29 iunie 1914, stil nou. De altfel, corespondenţele de la Sarajevo sînt datate 15 iunie (28 iunie pe stil nou). Lectura relatărilor arată că ziarul era la curent cu toate telegramele de presă. Remarc abordarea sobră, de tip Adevărul, care evită titlurile senzaționaliste, tipărite cu litere de o șchioapă. Constantin Mille vorbeşte în textul său de urmările atentatului:
„Asasinarea viitorului monarh al regatului vecin, în care puterea regimului absolut era tocmai temperată, nu ca formă constituţională, ca la noi, ci cu un fond adevărat blajin, acest asasinat dovedeşte încă o dată mai mult nebunia acestor acte care, dacă nu schimbă nimic în bine, totdeauna însă înăspresc starea de lucruri…
Moartea tragică a moştenitorului tronului austriac va avea drept urmare o eră de reacţiune şi de prigoniri, va da putinţa ca forţele reacţionare să se deştepte nu numai în Austro-Ungaria, dar poate chiar în alte multe state…”
Marele editorialist reduce urmările împușcăturii de la Sarajevo la sporul de prigoniri din Imperiul Austro-Ungar. Peste o lună, pe 15 iulie stil vechi, 28 iulie stil nou, avea să izbucnească Primul Război Mondial.
Ce zic eu?
Că nici marii ziarişti nu pot ghici ce se va întîmpla în Istorie, deoarece sînt de regulă bărbaţi, iar Istoria de genul feminin.
Cînd nu poţi să prevezi hachiţele nevestei, cu care stai de o viaţă, cum să le dibui pe cele ale Istoriei, o străină pe care nici măcar n-ai văzut-o vreodată?!