…când finanțările terorismului zboară din Europa direct spre statele cu jihadism din Africa, Asia sau Orientul Mijlociu. Între Aprilie 2012 și începutul lui 2017, autoritățile din Marea Britanie au efectuat aproape 80 de confiscări de “bani gheață” în valoare de cca 500000 de lire sterline- bani capturați în conexiune cu finanțarea terorismului.
Text&foto: Traian Horia
Aviația dă senzația
În aceeași perioadă, în România, SRI și Direcția Anti-teroristă DIICOT (Parchetul General) nu au obținut nimic. Între
2012- 2016, din aprox. 30 de sesizări transmise de Oficiul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) au rezultat tot atâtea dosare care au fost închise de procurorii de la București în lipsa informațiilor. Altfel spus, în lupta anti-teroristă, unii rămân cu banii, iar românii, cu experiența. Și eventual, cu un buget mărit de la “tortul național”, cum s-a întâmplat în cazul SRI.
Este greu de presupus că
… finanțatorii terorismului islamist se simt mai în siguranță trimițând bani grupurilor de jihadiști dintr-o țară super-tehnologizată și cu o grea experiență anti-teroare cum este Regatul Britanic, și că evită să trimită fonduri din state precum România, unde structurile anti-teroriste au început să prindă formă și substanță de relativ puțin timp și care se află situată pe traseul folosit ani de zile de recrutorii jihadismului angajat- cei care au migrat masiv dinspre Europa către califatul din Siria și Irak. În contextul în care, pentru câteva zeci de cazuri SRI nu a găsit nici o conexiune între expeditorii banilor suspecți din România și fenomenul terorist global, exista ca alternativă inclusiv implicarea Serviciului de Informații Externe (SIE)pentru cercetarea destinatarilor fondurilor trimise dinspre România. Sumele nu sunt greu de recunoscut, în contextul în care, pe particularitățile sale, finanțarea teroristă este mereu mai mică decât sumele destinate “spălării”. În plus, spionajul intervine acolo unde căile oficiale precum “accesarea unor baze de date” nu funcționează. S-a implicat, adică, SIE în investigarea sesizărilor trimise SRI și Parchetului de ONPCSB?
Ce au ei și n-au românii?
Britanicii au informație, expertiză și organizare. În Marea Britanie, unitatea financiară britanică UKFIU primește “pontul” (sau “suspiciunea”, care este o informație) despre un client suspect că finanțează terorismul, îl procesează rapid folosind baza proprie de date, îl transmite mai departe către Unitatea Anti-Teroristă. În aproape 1 an și jumătate (sf. 2015- înc. 2017), UKFIU a primit 422 de sesizări pe finanțarea terorismului din care, după verificări, a închis doar 29.În România, unitatea financiară Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) primește “pontul”, îl procesează, îl transmite SRI și Direcției Anti- Corupție DIICOT din cadrul Parchetului General al lui Augustin Lazăr pentru competentă rezolvare și de-aici pleacă deja, tradiționalul haos al “competențelor” la români: halucinant, în anul 2010, de exemplu, DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) insista într-un Raport (pe un ton vag “iritat”) că ONPCSB continua să-i transmită sesizări de fiecare dată când un “cetățean de origine arabă” trimitea bani în exteriorul țării, determinând astfel “impunând” alte dosare penale.
La sfârșitul anului 2017…
.. Publicațiile cristoiublog.ro și “Evenimentul zilei” dezvăluiau în exclusivitate că între 2010-2016, Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) expediase către Serviciul Român de Informații (SRI)- care este Autoritatea naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, respectiv Parchetul General (DIICOT) un număr de 53 de sesizări bazate “pe indicii temeinice” (cel puțin 10 pe mandatul lui Eduard Hellvig, restul fiind consumate pe perioada predecesorilor George Maior și Florian Coldea) privind finanțări suspectate că au alimentat terorismul. Toate cazurile au fost închise la Parchetul General. SRI și Comisia de Control SRI au explicat ulterior că “verificările întreprinse nu au relevat elemente care să confirme suspiciuni de finanțare a terorismului” și că “aceste transferuri nu echivalează, obligatoriu, cu finanțarea terorismului”. Ar fi perfect, desigur, ca “echivalențele” să nu altereze fondul problemei.
Ce este “verificarea” pe finanțare teroristă
O “verificare întreprinsă” pe finanțare teroristă este organizată ca orice investigare a unui act terorist: un Serviciu Special cercetează sesizarea (inclusiv originea banilor prezumtiv expediați unei entități teroriste) și colectează informații din surse naţionale sau transfrontaliere pe care le transmite unui procuror care va deschide, eventual, un dosar și va scrie un rechizitoriu bazat pe probele obținute. În cazul celor 53 de sesizări din România, desfășurările au fost identice: SRI a efectuat activitatea informativ-operativă, iar ulterior procurorii DIICOT au închis toate cazurile în lipsa informațiilor.
Verificarea finanțărilor la destinație: SIE
O verificare profesionistă urmărește finanțarea teroristă suspectă de la origine (România) până la destinație, respectiv până în statele “cu conflict” (din Africa, Asia, Orientul Mijlociu ș.a.) la care au făcut trimitere sesizările ONPCSB. Altfel spus, dacă SRI nu identifică afilieri teroriste ale expeditorilor, mai poate fi exploatată șansa verificării la destinație a fondurilor trimise, colaborând direct cu Serviciul de Informații Externe (SIE). Sunt cel puțin trei motive motive care impun acest lucru: capacitatea de informație a SRI este limitată de diverși factori- mai mult sau mai puțin subiectivi, apoi Serviciul De Informații Externe și Serviciul Român de Informații sunt instituții Componente ale Sistemului Național de Apărare a Țării și membre ale mamutului decizional Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT)- cel care ar trebui să le distribuie ca sarcină rezolvarea oricărei probleme care se revelează ca problemă (inclusiv finanțarea terorismului) și- ultimul pe listă, dar nu în ultimul rând- spionajul intervine acolo unde căile oficiale precum “accesarea unor baze de date” nu funcționează.
Oficial, SIE nu este activ în zone aliate…
… ale României (UE, NATO- doar prin personal diplomatic), dar are surse legendate în “zone de război” din lumea arabă descrise ca având potențial terorist și unde România comunistă (prin fosta Direcție de Informații Externe, DIE) a fost bine reprezentată. Dacă SIE ar fi confirmat pentru SRI că destinatarul unui singur produs financiar dintre cele 53 trimise din România are afilieri teroriste, informațiile nu s-ar fi constituit ca probe într-o instanță din România- fiindcă sursele sale trebuie protejate, dar ar fi reprezentat un bun punct de plecare pentru analiza și exploatarea lor de către SRI, Parchet și ONPCSB. Eventual, un punct de plecare în cercetarea ca la Londra, a unor adevărate dosare de finanțare a terorismului.
Ce spune Comisia pentru Controlul SIE
Contactă de “Cristoiu Blog”, Comisia pentru Controlul SIE (președinte Mihai Weber, PSD) nu a spus nimic. Cum era de așteptat într-o țară cu puține secrete dar umplută cu secretomanie, Comisia a evitat să plonjeze în subiectul combaterii finanțărilor teroriste și al parteneriatelor SRI-SIE.Redăm mai jos răspunsul Comisiei, în care se fac trimiteri ireale spre “complementaritate interinstituțională”, “securitate națională”, “interese comune” și “politici unitare”.
“Urmare adresei dumneavoastra din data de 19.04.2018, va aducem la cunostinta următoarele: Există o colaborare și o complementaritate interinstituțională între Serviciul de Informații Externe și Serviciul Român de Informații, care, sub coordonarea unitară a CSAT, execută activitate de informații pentru securitatea națională, în scopul atingerii obiectivului de interes comun – realizarea securității naționale (…).”
Deoarece Comisia de Control SIE a folosit
… sintagma “complementaritate interinstituțională” pentru descrierea relației Serviciul de Informații Externe- Serviciul Român de Informații, devine cert, dacă ni se permite, că SIE nu a fost implicat în cercetarea sesizărilor pe finanțare teroristă emise de ONPCSB, iar Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a aflat încă faptul că subiectul (riscant pentru prestigiul de țară al României) nu mai este unul “unitar”. Dealtfel, dacă Protocolul de colaborare pe finanțarea terorismului încheiat între SRI și SIE a “expirat” în Dec. 2012, noțiunea de siguranță națională nu “expiră” niciodată.
Ce spune SIE
Serviciului de Informații Externe ne-a transmis că există o “logică firească” inclusiv pentru relațiile SRI-SIE și că “în anumite problematici” cooperează permanent cu SRI, “prioritățile de acțiune” ale celor două servicii nefiind “constante”. Altfel spus, sinusoida care urcă și coboară pe colaborarea SRI-SIE ar putea trece prin “punctul de zero” la capitolul “finanțări teroriste trimise din România”. Redăm în continuare, răspunsul SIE.
“Vă comunicăm că într-o logică firească, ce caracterizează întreaga comunitate internațională de informații, și la nivelul României există o complementaritate interinstituțională între cele două servicii de informații – SRI și SIE, care, sub coordonarea unitară a CSAT, execută activitate de informații pentru securitatea națională, în scopul atingerii obiectivului de interes comun – realizarea securității naționale. Astfel, pentru o coerentă informare a beneficiarilor legali, SRI și SIE cooperează în anumite problematici, printr-un schimb permanent de date și informații și realizare în comun de materiale informative. Cât privește fondul documentelor coordonatoare/planificatoare ale activității de informații, aprobate de CSAT, după cum vă este cunoscut, acesta intră în categoria informațiilor secrete de stat, aspect ce face imposibilă detalierea punctuală a unor prevederi. Cu caracter general, facem precizarea că prioritățile de acțiune ale celor două servicii de informații nu sunt constante, fiind influențate de dinamica și dimensiunea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale.”
Întrebată dacă ONPCSB a primit note ale SIE
… referitoare la cele 53 de sesizările ale propriei instituții, directoarea Oncica Steluţa Claudia, din cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a declinat răspunsul, invocând faptul că “informaţiile solicitate nu se regăsesc în lista cuprinzând documentele de interes public gestionate de Oficiu”.
În Martie 2017, Parchetul lui Augustin Lazăr
… termina derularea unui proiect “special”, care adugase oleacă la betonul faimoaselor “echipe mixte” PICCJ- SRI și introdusese și un subtil parfum de ridicol pentru noțiunea de “perfecționare profesională”. Astfel, în perioada Ian. 2016- Martie 2017, Parchetul General organizase competiții de “rezolvare dosare anti-corupție”, în cadrul cărora procurorii participanți au fost însoțiți în sălile de concurs, printre alții, și de partenerii de la SRI (!). Faptul în sine sugerează că de la semnarea Protocolului de colaborare din 2009 între SRI și PICCJ, “echipele mixte” procurori-ofițeri de informații au devenit de nedespărțit- nu doar pentru anchetele penale, dar și pentru “perfecționări”. Reuniunile procurorilor s-au desfășurat la Sinaia, Constanţa și Poiana Braşov sub forma unor „concursuri de speţe”, iar finala a fost organizată triumfal la Sibiu, locul de unde a plecat la drum întâiul Anti-Corupt al țării, președintele Klaus Iohannis. Deci, pe domeniul “anti-corupție”, România stă bine, a spus-o și ONU. În opinia noastră, mai rămâne să se intereseze întâiul Anti-terorist al țării, Klaus Iohannis, și despre domeniul “anti-terorism”, unde România doar stă.