Ofițerii serviciului secret au demarat un program prin care îi învață pe angajații ministeriali tactici de contracarare a agenților străini. Aceștia pot acționa, sub acoperire, ca ziariști, afaceriști sau membrii ONG. Îngrijorător este că oficiali de rang înalt transmit informații secrete, din naivitate
Pe fondul intensificării acțiunilor de spionaj ale unor servicii secre te străine în țara noastră, Serviciul Român de Informații (SRI) a demarat un program de instruire a funcționarilor publici, în cadrul căruia angajații Guvernului sau ai ministerelor din subordinea Executivului învață cum să se ferească de agenții serviciilor secrete străine, dar să se și apere de atacurile prin intermediul Internetului. Programul de awareness în contraspionaj, ca parte a politicii de prevenţie a SRI, a fost demarat anul trecut, sub forma unor briefing-uri. Deşi, în prezent, programul se adresează instituţiilor de la nivel central, cu un grad mai mare de risc, în timp, acesta poate fi extins către toate domeniile de activitate în care sunt gestionate informaţii clasificate sau nedestinate publicităţii, ţinte ale serviciilor de informaţii străine, precum centre de cercetare, instituţii de învăţământ etc. Ulterior, așa cum se arată în revista Intelligence, programul gestionat de Direcția Generală Contraspionaj ar putea fi extins şi către mediul privat, similar practicii occidentale în acest domeniu.
Scurgeri de informații la nivel înalt
Ofițerii SRI avertizează că există situaţii în care funcţionarii români cu funcţii importante în stat transmit din naivitate sau necunoaştere informaţii sau date spionilor cu care intră în contact, mai ales în discuţii informale. O constatare alarmantă a specialiștilor în domeniu arată nivelul redus al culturii de securitate din principalele instituţii din administraţia publică centrală, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru agenții secreți străini, fapt care ar putea afecta securitatea naţională. Funcționarii publici intră, adesea, îndiscuții cu persoane cărora le spun secrete, fără să conștientizeze importanța acestora pentru un serviciu secret din afara țării. După cum au arătat evoluţiile recente, în spionaj şi contraspionaj, nu există prieteni, mai ales atunci când este vorba de interesele de stat.
Ziariști, afaceriși, ONG-iști sub acoperire
Pentru că nu se pot prezenta într-o ţară de interes drept ofiţeri de informaţii, spionii folosesc o gamă largă de acoperiri care pot oferi posibilităţi extinse de relaţionare în mediile de interes, precum cea de diplomat, ziarist, om de afaceri, membru al unei organizaţii neguvernamentale (ONG), participant la un eveniment, membru al unei delegaţii sau, pur şi simplu, cea de cetăţean al altui stat. Din această poziţie, încep să îşi construiască cercuri relaţionale cât mai variate. De cele mai multe ori, primele contacte se realizează într-un cadru oficial, ceea ce îi crează spionului un avantaj. Un spion bine pregătit poate frecventa atât restaurante, cluburi, cât și teatre, expoziții sau să participe la evenimente festive, de orice natură. De acolo, recrutează, în general, persoane importante cu care intră, mai întâi, în relații amicale, apoi intră în grupul de prieteni al țintei și, încet, încet, îi află slăbiciunile pe care le exploatează: alcoolul, probleme financiare, familial etc. Sunt situații în care spionii nici măcar nu trebuie să plătească funcționarii publici, pentru că aceștia dau din gură cam tot ce îl interesează pe agent.
Pașii tactici ai unui spion
La început, agentul străin și ținta sa discută probleme diverse, fără o relevanţă deosebită pentru spion. Ulterior, pentru a testa disponibilitatea funcționarului, sunt solicitate date publice sau mici favoruri cu caracter personal. În funcţie de răspunsul primit, spionul decide dacă să continue sau nu relaţia. Dacă simte că are culoar spre aflarea informațiilor care îl interesează, solicitările devin din ce în ce mai concrete şi sunt răsplătite prin cadouri sau sume de bani. Astfel, interesul unui serviciu nu se limitează numai la informaţii care au caracter clasificat sau care nu sunt destinate publicităţii, ci se urmăreşte obţinerea de date, la fel de importante, referitoare la persoanele care pot fi recrutate.
Deveselu, atracția „turistică” a agențiilor de spionaj
România a devenit o țintă atractivă pentru spionajul străin din cauza poziţiei geografice şi a evoluţiilor din ultimii ani. Fiind o țară UE și NATO, în care staționează trupe americane, țara noastră este considerată o zonă-cheie în actualul context geostrategic internaţional, asupra căreia încearcă atât să-şi extindă influenţa, dar şi să obţină control politic, economic, militar şi cultural. Prezența Scutului Antirachetă de la Deveselu este un punct de atracție, în special pentru serviciile secrete din zona de influență a Rusiei, dar și din Asia, ținând cont că rachetele plasate în România au ca scop principal contracararea unui atac venit din partea Iranului. Cu toate acestea, România este singura țară NATO care nu a avut incidente de securitate.
Profilul succesorului lui Coldea
Noul prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informaţii (SRI) va fi numit până la data 28 martie, atunci când are loc şedinţa de bilanţ. Acesta este un ofiţer cu experienţă, al cărui nume va fi făcut public în momentul în care Eduard Hellving va înainta propunerea preşedintelui Klaus Iohannis. Profilul acestuia a fost prezentat astfel: între 40 şi 50 de ani, experienţă relevanţă în informativ-operativ, abilităţi importante de management, experienţă în colaborarea cu partenerii strategici instituţionali (interni şi externi), să împărtăşească valorile fundamentale ale SRI (integritate, profesionalism, patriotism, onoare). Acest profil se încadrează în cel al generalului cu o stea Dan Valentin Căpșună, despre care Evenimentul zilei a anunţat, în premieră, pe 26 februarie, că urmează să fie numit în locul generalului Florian Coldea.