Introducerea șomajului tehnic în sistemul bugetar și reducerea salariilor demnitarilor este considerată o măsură de justiție socială, o dovadă de solidaritate cu sectorul privat care duce greul în această perioadă de criză.
Inclusiv premierul Ludovic Orban a inițiat-o și susținut-o, în urmă cu câteva zile. Între timp premierul pare că s-a răzgândit, în urma presiunilor propriilor miniștri dar și a activului de partid din teritoriu care tocmai s-a instalat în instituțiile deconcentrate. Cu atât mai mult cu cât o decizie în această direcție n-ar fi agreată nici de majoritatea electoratul liberal, conform unei cercetări sociologice IRES.
Premierul Ludovic Orban anunța, în premieră, într-o emisiune televizată, pe 8 aprilie, că măsura șomajului tehnic va fi aplicată și bugetarilor. Pe scurt, cu cuvintele sale, a explicat că aceștia vor lucra jumătate dintr-o lună, în care își vor primi salariul întreg, iar cealaltă jumătate vor sta acasă, urmând să primească îndemnizația de șomaj tehnic, de 75%.
Măsura urma să se aplice doar în anumite sectoare bugetare, fiind exceptați angajaţii din domeniul sănătăţii, din MAI şi din zona Apărării, cei din Ministerul Muncii implicați în implementarea prevederilor legate de şomajul tehnic şi cadrele didactice.
La câteva minute după anunțul lui Orban, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, îi confirma spusele, într-o postare pe Facebook. A doua zi, în ședința de Guvern din 9 aprilie, subiectul a fost reluat, la inițiativa lui Orban, care a plusat, spunând că trebuie găsită o soluție pentru ca inclusiv el, miniștrii și ceilalți demnitari să fie vizați de șomajul tehnic.
„Este exact ceea ce am anunţat public, cred că trebuie să fim solidari, cred că trebuie să împărţim greutăţile situaţiei, aşa cum cei din sectorul privat sunt afectaţi, cred că şi sectorul public trebuie să fie solidar, începând cu cei care deţin funcţii de demnitate publică”, a declarat premierul în fața camerelor de luat vederi care transmiteau în direct.
Costurile crizei suportate doar de privați
FLORIN CITU, MINISTRUL DE FINANTE, GUVERN
Minunea n-a durat decât o săptămână, idee solidarității sectorului bugetar cu cel privat fiind îngropată public de ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu. Acesta a declarat că nu știe despre o asemenea propunere și, mai mult, nici măcar nu o agrează: „Nu există așa ceva în discuție în Ministerul Finanțelor Publice și nu este ceva ce eu aș susține în acest moment. Astăzi este nevoie de fiecare om în administrația publică. (...) Eu știu discuțiile din spațiul public. Dar mereu am susținut o reformă a aparatului administrative”.
Ce s-a întâmplat între timp, cum de și-a permis Florin Cîțu să-și contrazică șeful și ce l-a făcut pe Ludovic Orban să bată în retragere și să se dezică de propria inițiativă, s-a aflat, ulterior, pe surse. Miniștrii au amenințat cu revolta și au făcut presiuni asupra sa ca să-și păstreze salariile întregi. Același semnal l-ar fi primit, Ludovic Orban, și de la liderii din teritoriu care l-au avertizat să nu care cumva să se atingă de salariile bugetarilor.
Un sondaj convenabil care-l scapă de griji
La scurtă vreme după apariția acestei cercetări, Ludovic Orban a declarat că Guvernul nu a luat o decizie cu privire la sectorul bugetar.
„Când vom lua o decizie o vom prezenta public. Deocamdată suntem într-o analiză a nivelului de încărcare a fiecărui sector din zona publică”, a spus Orban, într-un interviu la Digi24.
Citindu-i printre rânduri declarația, înțelegem că nu se va atinge de lefurile angajaților la stat și că doar mediul privat va suporta costurile crizei economice care se prefigurează.