Pe 2 februarie, Vladimir Putin a sosit într-o vizită oficială în Ungaria, unde s-a întâlnit cu primul ministru Viktor Orban, unul dintre liderii europeni cei mai loiali Kremlinului, susținători ai renunțării la sancțiunile economice, deoarece nu au de-a face cu problemele legate de Georgia sau Ucraina.
Orban susține că sancțiunile l-au costat 6,5 mln euro în schimburi bilaterale cu Rusia și se declară interesat în stabilitatea Ucrainei prin aplicare acordurilor de la Minsk.
În afara unei pleiade de proiecte economice, cel mai important fiind investiția de 12 mld euro la Centrala atomo-electrică de la Paks, Orban a abordat cu Putin temele globale, reașezarea relațiilor internaționale, îmbunătățirea relațiilor Rusia-UE, care ar fi singura cale menită să aducă pacea în Europa, și cooperarea cu Rusia în combaterea terorismului - una dintre temele favorite, astăzi, ale lui Putin. Fără a mai face caz de cele două întâlniri, la Budapesta și Washington, cu Putin și Trump, și eventuala postură de canal de convorbire între cei doi mari, Orban a continuat să sublinieze indirect rolul său unic în regiune.
Presa de la Budapesta a lansat o reamintire istorică a pozițiilor dure anti-ruse ale tânărului Orban, în anii 90. Când, în anul 1998, liderul partidului Fidesz, Viktor Orban a fost ales pentru prima dată în funcţia de primministru, el, spre deosebire de antecesorii săi, evita vizitele la Moscova şi adesea critica Rusia, mai cu seamă după venirea la putere a lui Vladimir Putin. În anul 2007, Orban (pe atunci în ipostază de lider al celui mai mare partid de opoziţie) a criticat dur guvernul socialist Medgyesi pentru „influenţa crescândă” a Rusiei asupra Ungariei, prin intermediul giganţilor săi energetici, propunând orientarea spre Europa. În anul 2008, el a continuat să critice Kremlinul, numind alte ţări europene drept „marionete putiniste”, iar susţinerea acordată de către şeful socialist al guvernului proiectului energetic South Stream a calificato drept „o trădare naţională”.
Dintr-odată, în anul 2009, totul s-a schimbat brusc. În noiembrie, Orban, pe neprins de veste, a venit la Sankt-Petersburg, la congresul Rusiei Unite, unde a făcut cunoştinţă cu Putin. A încetat să-l critice pe Putin şi Rusia, a devenit membru al Clubului Valdai, clubul de reflecție al Rusiei, iar peste un an, după ce a devenit premierul Ungariei, i s-a dus faima de apologet-cheie al lui Putin în Europa. Presa de investigație, The Insider, și multiple declarații a unor personaje controversate vorbesc despre o casetă compromițătoare în care Orban primea un milion de dolari, într-o valiză, de la liderul clanului Solntsevo al Rusiei, Semion Moghilevici.
Speculație sau nu, actul respectiv nu și-a găsit o negare convingătoare, însă dezbaterile de la Budapesta continuă să stârnească interes. Mai ales că au avut public o componentă dominant economică, iar vizibilitatea a fost destul de redusă comparativ cu vizita Angelei Merkel în Turcia sau scandalul din SUA privind anularea în justiție a ordinelor executive ale lui Trump privind legile imigrației. Dezbaterea a vizat multiple teme, și România, situată între spațiul de influență directă rusă (după alegerea candidatului Igor Dodon Președinte le Chișinău și vizita acestuia la Moscova, de unde a atacat țara noastră, implicând și teritorii românești care ar fi ale Ungariei, după Dodon) și Ungaria lui Orban, nu și-a putut ascunde îngrijorarea, chiar dacă reacțiile nu s-au văzut din cauza scandalului politic intern vizând Ordonanța modificării Codului Penal.
Totuși, discuțiile ruso-ungare pe teme globale la Budapesta, în spatele României, ridică suspiciuni vizând posibile coordonări în abordarea situației din Ucraina și influența la Washington, în perspectiva întâlnirii Putin-Trump, folosind eventual canalul reprezentat de fostul consilier pe Securitate al lui Orban, în prezent consilier al lui Trump în Consiliul Național de Securitate. Indiferent de opțiune, rămâne o întrebare majoră asupra a ceea ce reprezintă singularitatea ungară, utilizarea Budapestei pentru a ridica sancțiunile Rusiei, a-l influența pe Trump, a împinge falii în Europa sau a satisfice dorința lui Orban de a fi un canal între cei mari, dacă dialogul direct s-ar întrerupe, la un moment dat.